Legea privind uciderea a 1.718 urși, adoptată de Parlament: o măsură care afectează patrimoniul natural al României, nefundamentată științific și cu risc de infringement

Partidul pentru Natură, Oameni și Animale (NOA) critică ferm adoptarea, în data de 22 aprilie 2026, de către Parlamentul României, a proiectului de lege PL-x nr. 218/2026, care prevede uciderea a 1.718 urși în perioada 2026-2027.

Deși prezentată ca o măsură de 'prevenție', legea nu vizează exemplarele care generează conflicte, ci permite uciderea a aproape 2.000 de urși din habitatul lor natural, fără identificare individuală și fără demonstrarea unui pericol concret. În aceste condiții, măsura echivalează cu o vânătoare de trofee asupra unei specii strict protejate, fără legătură reală cu siguranța publică.

Uciderea a 1.718 urși, fără ca aceștia să fie cei care generează conflicte, reflectă o logică profund viciată. Este comparabilă cu arestarea a sute de persoane dintr-un oraș care nu au comis infracțiuni, în speranța că astfel va scădea criminalitatea. Conflictele om-urs sunt generate de un număr redus de exemplare, nu de întreaga populație, astfel că uciderea aleatorie a unor urși din pădure nu reduce conflictele.

Mai mult, legea permite împușcarea inclusiv a exemplarelor mari, dominante, cu valoare genetică ridicată, deci acele exemplare care mențin populația sănătoasă și stabilă.

Aceștia sunt, în mod paradoxal, exact urșii care nu creează probleme și care contribuie la echilibrul ecosistemului. Eliminarea lor poate avea efecte contrare celor declarate: destabilizarea structurii populației, ocuparea teritoriilor de către exemplare mai tinere și mai imprevizibile, care nu cunosc habitatul și sunt mai predispuse să descopere noi teritorii, inclusiv în apropierea localităților, ceea ce poate duce la creșterea conflictelor. Astfel, nu sunt eliminate cauzele, ci sunt afectate mecanismele naturale de echilibru.

În același timp, cauzele reale ale conflictelor sunt ignorate. Ursul nu ajunge în prejma localităților în mod întâmplător, ci este atras de surse de hrană ușor accesibile - deșeuri gestionate deficitar, resturi alimentare abandonate în apropierea stânelor sau accesul facil la hrană în intravilan.

În paralel, resursele naturale de hrană ale urșilor sunt luate din pădure, inclusiv prin recoltarea anuală a unor cantități foarte mari de fructe de pădure - Romsilva extrage aproximativ 3.000 de tone de fructe de pădure anual, dar și prin presiunea exercitată de vânători asupra altor specii sălbatice, prin vânătoare excesivă. În loc să corecteze aceste dezechilibre, statul alege soluția facilă: uciderea urșilor, inclusiv a celor care nu creează probleme și care sunt esențiali pentru echilibrul biodiversității.

Soluțiile non-letale funcționează, dacă sunt implementate corect. În localități precum Băile Tușnad, măsuri precum containerele anti-urs, gardurile electrice, gestionarea riguroasă a deșeurilor sau eliminarea atractanților au dus la reducerea semnificativă a incidentelor. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt implementate la scară largă, în principal din lipsă de voință administrativă, pentru ca, ulterior, aceleași autorități să invoce existența conflictelor generate chiar de această neglijență.

Din perspectivă juridică, legea ridică probleme serioase. Aceasta contravine art. 12 și 16 din Directiva Habitate 92/43/CEE, precum și OUG nr. 57/2007, care interzic uciderea deliberată a speciilor strict protejate și permit derogări doar în condiții stricte, individualizate și fundamentate științific. În plus, legea înlătură rolul Ministerului Mediului în stabilirea anuală a acestor derogări pe baze științifice și a fost adoptată fără avizul Academiei Române, prevăzut de art. 38 din OUG nr. 57/2007. Această abordare ridică semne serioase de întrebare privind respectarea principiilor constituționale și ale statului de drept și poate conduce la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României.

Totodată, prin efectele sale, legea afectează imaginea României la nivel internațional. În loc să protejeze una dintre cele mai stabile populații de urs brun din Europa, statul creează cadrul pentru uciderea acesteia în scopuri vânătorești. Faptul că pe diverse platforme există deja oferte pentru uciderea urșilor din România confirmă transformarea unei specii emblematice într-o victimă a vânătorii de trofee.

Legea adoptată de Parlamentul României nu reprezintă o soluție reală pentru reducerea conflictelor om-urs, ci o măsură ineficientă, nefundamentată științific și cu potențiale consecințe negative pe termen lung asupra biodiversității și patrimoniului natural al României, precum și un risc de declanșare a unei proceduri de infringement.

Partidul pentru Natură, Oameni și Animale