[STUDIU] Orașele pierd spațiile verzi, iar aerul devine tot mai greu de respirat: trei din patru bucureșteni, nemulțumiți de calitatea aerului

Dezvoltarea imobiliară haotică este percepută ca principala amenințare la adresa spațiilor verzi de aproape 64% dintre locuitorii marilor orașe din România, în timp ce 57% dintre respondenți sunt nemulțumiți de calitatea aerului, potrivit unui studiu realizat de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană.

Rezultatele indică o legătură directă între degradarea spațiilor verzi și calitatea aerului din orașe. În București, trei sferturi dintre locuitori se declară nemulțumiți de aerul pe care îl respiră, în timp ce la Iași procentul depășește 63%. Cluj-Napoca înregistrează un nivel mai scăzut, de 48%, sub media națională, explicabil parțial prin prezența zonelor împădurite din jurul orașului.

În același timp, spațiile verzi sunt percepute ca esențiale pentru sănătate. 95% dintre respondenți afirmă că există o legătură directă între starea de sănătate și accesul la natură urbană. Parcurile, pădurile urbane și luncile râurilor contribuie la reducerea poluării, a zgomotului și a efectelor caniculei.

Cu toate acestea, dezvoltarea imobiliară este considerată principala presiune asupra acestor spații, fiind indicată de aproape 64% dintre respondenți. Alte amenințări majore sunt aruncarea gunoaielor (53,2%) și poluarea (46,9%). La nivel național, respondenții indică și alte presiuni asupra spațiilor verzi, precum defrișarea excesivă (40%) și transformarea acestora în locuri de parcare (32,3%). Deși infrastructura rutieră este considerată importantă, locuitorii nu o văd ca pe o alternativă la natură. La Iași, 98,3% dintre respondenți consideră importantă centura ocolitoare, dar 84,9% susțin și dezvoltarea unor arii naturale urbane și periurbane. La Cluj-Napoca, 96% susțin centura metropolitană, iar 97% proiectul de inel verde. În practică, însă, bugetele locale continuă să favorizeze infrastructura rutieră în detrimentul spațiilor verzi.

'E vital ca noul Cod al Urbanismului să fie adoptat pentru a diminua haosul imobiliar din orașele României. De pildă, noul cod prevede Planuri Urbanistice Generale metropolitane pentru ca dezvoltarea să fie mai armonioasă, cu coridoare ecologice și peisagere între localități, cu centuri verzi și natură urbană. Un alt lucru pe care îl mai cerem e o lege a ariilor naturale urbane protejate pentru ca infrastructura verde-albastră să fie pusă în valoare, cu bugete de măcar o zecime din alocările infrastructura gri', precizează Adi Dohotaru, vicepreședinte al Rețelei pentru Natură Urbană.

Contextul este agravat de impactul asupra sănătății: în 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, iar prevalența bolii crește cu 50% la fiecare 10 ani, în strânsă legătură cu calitatea aerului.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2180 de respondenți din București, Arad, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Timișoara și Satu Mare, prin metoda random route, cu o marjă de eroare de ±2,1% la un nivel de încredere de 95%.

Cercetarea a fost susținută de BRD Groupe Societe Generale, în cadrul programului 'Comunități rurale și urbane împreună pentru conservare și dezvoltare durabilă'.

Despre Rețeaua pentru Natură Urbană - www.rnu.ro

Rețeaua pentru Natură Urbană este o asociație fondată în 2023, cu scopul de a proteja natura urbană și de a sprijini integrarea principiilor de conservare a naturii și a biodiversității în planificarea și administrarea orașelor. Asociația cartografiază, documentează și promovează ariile naturale urbane, cu intenția de a le păstra, îngriji și valorifica în beneficiul comunităților, prin activități informative, educative, recreative, sportive, de advocacy și de conservare. Până în prezent, au fost identificate și documentate 18 arii naturale în 10 orașe ale României. Până în 2035, Rețeaua pentru Natură Urbană își propune să identifice câte o arie naturală în fiecare reședință de județ.