18 APRILIE, Ziua Internațională a Patrimoniului

Protejarea patrimoniului din Orientul Mijlociu, tema Congresului Mondial de Studii Siriace și Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine, organizate de Institutul Levant în parteneriat cu Academia Română și Adunarea Parlamentară a Ortodoxiei, sub egida Parlamentului României

'Pacea nu trebuie văzută doar ca o alternativă la război; nu trebuie definită ca o valoare în sine, ci ca un instrument pentru apărarea celei mai importante valori a umanității - viața. Cultura păcii se obține printr-un proces de educație îndelungat, care respinge violența nu numai în soluționarea diferendelor, ci și ca o formă de realizare a unor valori unanim acceptate ca libertatea, adevărul și dreptatea' - prof. dr. Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Președintele României 1996-2000

'Războiul înseamnă pierderi de vieți omenești, dar și distrugeri ireversibile ale patrimoniului cultural. Congresul reprezintă o oportunitate remarcabilă de consolidare a dialogului intercultural și de intensificare a eforturilor dedicate conservării patrimoniului siriac și arab creștin, care merită o atenție reînnoită într-o perioadă marcată de diviziuni' - dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, președintele Congresului Mondial de Studii Siriace, director general al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

Pacea și dialogul, premise pentru protejarea patrimoniului

Conflictul din Orientul Mijlociu afectează nu doar infrastructura și populația civilă, ci și patrimoniul cultural al țărilor din regiune.

În această zi, dedicată de UNESCO salvării patrimoniului, în concordanță cu rolul și misiunea sa, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului anunță desfășurarea la București, pentru prima dată în Europa de Est, în perioada 3-7 august 2026, a Congresului Mondial de Studii Siriace (ediția a XIV-a) și Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine (ediția a XII-a), organizate în parteneriat cu Academia Română și Adunarea Parlamentară a Ortodoxiei. Tema centrală a acestui eveniment, cu 400 de participanți din 35 de țări și 176 de universități renumite în întreaga lume este Pacea și dialogul, premise pentru protejarea patrimoniului material și imaterial.

Acest eveniment academic de prestigiu, cunoscut și ca Symposium Syriacum și organizat începând din 1972 la fiecare patru ani, reunește specialiști de top în istoria, limba, cultura, teologia și viața bisericească siriacă și arabă creștină. Edițiile anterioare s-au desfășurat la Roma (1972 și 2016), Chantilly (1976), Gottingen (1980), Groningen (1984), Louvain (1988), Cambridge (1992), Uppsala/Lund (1996), Sydney (2000), Beirut (2004), Granada (2008), Valletta (2012), Paris (2022), București (2026). Din 1980 (Gottingen), Conferința Internațională de Studii Arabe Creștine are loc în paralel cu Symposium Syriacum.

Congresul Mondial de Studii Siriace și Conferința Internațională de Studii Arabe Creștine contribuie la promovarea diplomației culturale și la reprezentarea României în sfera valorilor patrimoniale, înscriindu-se în continuarea Inițiativei Levant pentru Pace Globală, lansată de președintele Emil Constantinescu.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, înființat pentru a susține această inițiativă românească, și-a adus contribuția la configurarea conceptului de Diplomație culturală prin Înțelegerea Celuilalt și la Cultura Păcii prin Educație.

Creștinătatea din Orientul Mijlociu, sub asediu

Comunitățile siriace, care vorbesc Limba lui Iisus, și cele arabe creștine s-au remarcat în istoria universală prin rolul lor determinant în dezvoltarea medicinei și a altor științe în perioada medievală. Traducerea filosofiei, a textelor medicale din greacă în siriacă și arabă a reprezentat una dintre cele mai profunde și durabile punți de legătură între civilizații. Prin acest proces de traducere, adaptare și difuzare, aceste comunități creștine ancestrale au salvat și perpetuat tradiții intelectuale majore care, altfel, ar fi fost pierdute.

Ca parte a memoriei colective universale, pierderea sau degradarea patrimoniului comunităților siriace afectează întreaga umanitate. Relația culturii române cu această zonă nu este una episodică, România devenind, în momente-cheie, un veritabil depozitar al patrimoniului siriac și arab creștin, contribuind la conservarea, protejarea și transmiterea acestuia în forme culturale și instituționale stratificate.

Congresul Mondial de Studii Siriace și Conferința Internațională de Studii Arabe Creștine, organizate la București, valorifică acest capital istoric creștin, dar și vocația țării noastre de punte între Europa și Orientul Apropiat și Mijlociu, contribuind la reafirmarea valorilor universale ale unei culturi a păcii, întemeiate pe cunoaștere, memorie și responsabilitate comună față de patrimoniul spiritual al umanității.

Comunitatea creștină siriacă cunoaște, poate mai bine decât oricine, realitatea că războiul aduce cu sine distrugerea ireversibilă a patrimoniului cultural. Ea a fost martora unor traume majore încă din Evul Mediu târziu, accelerate odată cu trecerea timpului de conflictele sângeroase ale secolelor XX și XXI. Astăzi, aceste conflicte continuă să amenințe aceste comunități și patrimoniul lor, care include unele dintre cele mai timpurii mănăstiri și biserici creștine, dar și unele dintre cele mai vechi și valoroase manuscrise ale tradiției creștine orientale.

În acest context, vocea acestor comunități trebuie să fie auzită, iar pacea trebuie să devină, dintr-o iluzie, un obiectiv concret. Consolidarea unei culturi a păcii înseamnă salvarea unei moșteniri care aparține nu doar Orientului Mijlociu, ci întregii umanități.

Specialiști de renume mondial, în premieră la București

Între instituțiile academice participante se numără Universitățile din Princeton; Harvard; Yale; Chicago; Dallas; Washington D.C.; Pennsylvania; Oxford; Cambridge; Londra; Durham; Leicester; Paris-Sorbonne; Lille; Angers; Lyon; Montpellier; Strasbourg; Berna; Lausanne; Fribourg; Amsterdam; Utrecht; Nijmegen; Leuven; Ghent; Gottingen; Frankfurt; Munster; Kiel; Bonn; Leipzig; Hamburg; Jena; Heidelberg; Marburg; Tubingen; Munchen; Berlin; Viena; Salzburg; Graz; Budapesta; Belgrad; Cracovia; ŁadÅș; Opole; Madrid; Barcelona; Salamanca; Roma; Milano; Veneția; Florența; Padova; Pisa; Napoli; Oslo; Uppsala; Kuopio; Moscova; Sankt Petersburg; Tbilisi; Erevan; Hacettepe; Ierusalim; Tel Aviv; Beirut; Damasc; Kochi; Kaslik; Mardin; Duhok; Bagdad; Alexandria; Cairo; Doha; Balamand; Kottayam și Tokyo, dar și Academiile de Științe din Viena, Paris și Berlin.

Dintre savanții de renume mondial care și-au confirmat prezența, în calitate de keynote speakers, la cel de-al XIV-lea Congres Mondial de Studii Siriace îi amintim pe Francoise Briquel-Chattonet (Academia Franceză de Litere și Inscripții, Paris, Franța); Jack Tannous și George Kiraz (Universitatea și Institutul de Studii Avansate, Princeton, SUA); David G. K. Taylor (Universitatea din Oxford, Marea Britanie); Columba Andrew Stewart (Hill Museum & Manuscript Library, Collegeville, SUA); Kevin van Bladel (Universitatea din California de Sud, SUA); Alberto Rigolio (Universitatea din Durham, Marea Britanie); Salam Rassi (Universitatea din Edinburgh) și Aaron Michael Butts (Universitatea din Hamburg).

Comitetul Onorific al Congresului Mondial de Studii Siriace și al Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine este alcătuit din Sebastian Brock (Universitatea din Oxford); Erica Hunter (Universitatea din Cambridge); Susan Ashbrook Harvey (Universitatea Brown); Robert Kitchen (Hill Museum and Manuscripts Library, St John's University Collegeville, Minnesota); Philip Forness (Universitatea Catolică din Leuven); Pablo Argarate (Universitatea din Graz); Ephrem Aboud Ishac (Academia de Științe a Austriei, Viena).