Bugetul 2026 introduce finanțări fără sume clare pentru organizațiile minorităților

În contextul actual, marcat de creșteri de taxe, scumpiri la energie și combustibili și o presiune constantă asupra costului vieții, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a redus temporar acciza la motorină cu 30 de bani pe litru. Măsura a fost prezentată drept un sprijin pentru populație și mediul economic, însă impactul său real rămâne limitat în raport cu scumpirile generalizate din economie.

În paralel, în cadrul dezbaterilor privind Legea bugetului de stat pe anul 2026, a fost introdus un amendament care creează cadrul pentru finanțări gestionate prin Secretariatul General al Guvernului, fără indicarea explicită a sumei totale și fără o defalcare clară a alocărilor pe categorii de cheltuieli. Analiza datelor bugetare indică un impact de ordinul sutelor de milioane de lei, însă amendamentul nu stabilește valori exacte și nici limite precise.

Conținutul acestuia prevede sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, inclusiv acoperirea cheltuielilor de funcționare: sedii, filiale, centre culturale și comunitare, centre multifuncționale, case tradiționale, redacții și edituri, precum și activități desfășurate atât în țară, cât și în străinătate. Enumerarea este însă generală, fără criterii obiective de alocare, fără indicatori de performanță și fără mecanisme clare de control al utilizării fondurilor.

Este important de subliniat că acest amendament a fost inițial respins în ședința comisiilor comune de avizare, ceea ce indică existența unor rezerve privind fundamentarea și oportunitatea sa. Cu toate acestea, fără modificări și fără corectarea problemelor identificate, amendamentul a fost ulterior supus votului în ședința comună a Comisiilor de buget ale Camerei Deputaților și Senatului, unde a fost adoptat în unanimitate, fără dezbatere reală și fără opoziție din partea parlamentarilor prezenți.

Se ridică astfel o întrebare legitimă: în ce măsură este justificată alocarea unor fonduri publice semnificative, inclusiv pentru activități desfășurate în afara țării, în absența unor criterii clare și a unei transparențe reale, în condițiile în care minoritățile naționale beneficiază deja de drepturi și statut deplin de cetățeni în statele în care acestea sunt majoritare?

Această succesiune de decizii ridică probleme serioase privind coerența procesului decizional și respectarea principiilor de transparență și responsabilitate bugetară. Adoptarea unor prevederi cu impact financiar semnificativ, fără indicarea sumelor și fără detalierea destinației fondurilor, creează premisele unei utilizări netransparente a banului public și limitează posibilitatea unui control real.

De asemenea, trebuie menționat că, în urma solicitărilor publice de clarificare, purtătorul de cuvânt al Guvernului nu a oferit explicații, ceea ce accentuează lipsa de transparență.
În aceste condiții, contrastul este evident, pentru cetățeni, taxe mai mari și costuri tot mai greu de suportat, pentru aceste alocări, lipsă de claritate, lipsă de limite și lipsă de explicații. Acesta nu este doar un dezechilibru economic, ci și unul de responsabilitate publică.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui