De ce contează, de fapt, să reducem risipa alimentară? Dincolo de coșul de gunoi: despre resurse salvate, eficiență și solidaritate

BUCUREȘTI, 16 aprilie - Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai complexă și mai profundă. Atunci când reducem risipa alimentară, nu vorbim doar despre mâncarea în sine, ci despre un impact mult mai larg, cu efecte directe asupra mediului, economiei și echilibrului din societate.

Mai puțină presiune pe resurse, un ajutor pentru mediu Reducerea risipei înseamnă, în primul rând, mai puțină presiune asupra resurselor naturale. Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar acel produs finit, ci și întreaga cantitate de apă, sol, muncă și energie consumată pentru producerea, procesarea, ambalarea și transportul lui. Prin urmare, prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret și imediat în protejarea mediului înconjurător și în reducerea emisiilor poluante.

Eficiență economică și acces la nutriție În același timp, combaterea risipei are un rol direct în felul în care hrana ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie, contribuind la îmbunătățirea nutriției și a accesului la alimente pentru categoriile vulnerabile. Dincolo de latura umană, vorbim și despre un impact economic real: reducerea pierderilor generează sisteme operaționale mai eficiente și un lanț agroalimentar care funcționează mult mai bine, pe termen lung.

La nivel individual, reducerea risipei din gospodărie înseamnă un impact direct asupra propriei amprente ecologice și asupra modului în care alegem să folosim resursele zi de zi, protejând, în același timp, bugetul familiei.

Paradoxul românesc și soluția Băncilor pentru Alimente Toate aceste argumente capătă o greutate vitală atunci când le suprapunem contextului din România. Trăim un paradox dureros: în timp ce statisticile arată că, la nivel național, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, potrivit datelor Eurostat din 2022, avem în paralel comunități întregi pentru care accesul la hrană rămâne o provocare reală și o grijă zilnică. Peste 27% din populația țării se află în risc de sărăcie și excluziune socială.

Aici intervine rolul Federației Băncilor pentru Alimente din România - FBAR. Ca o verigă esențială de legătură, rețeaua noastră recuperează surplusul de alimente încă bune de consum de la operatorii economici și îl redirecționează rapid și sigur acolo unde este nevoie. Practic, transformăm o pierdere iminentă a industriei într-un sprijin concret pentru sute de mii de oameni, prin intermediul organizațiilor partenere.

Ce putem face fiecare dintre noi? Risipa nu se rezolvă de la sine, ci prin acțiuni asumate de noi toți, de la consumatori la marile companii.

- În viața de zi cu zi: Schimbarea începe acasă. Putem reduce amprenta risipei organizând frigiderul după principiul FIFO (Primul intrat, primul ieșit), învățând diferența dintre 'A se consuma până la' (siguranță alimentară) și 'A se consuma de preferință înainte de' (calitate optimă) și planificând cumpărăturile pentru a evita excesul.

- Cum se pot implica companiile: Agenții economici din întregul lanț agroalimentar pot transforma surplusul de stocuri în sprijin comunitar. Prin Legea 217/2016 (modificată și completată prin Legea 49/2024) privind diminuarea risipei alimentare, companiile pot dona produsele către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale importante (deductibilitate integrală a cheltuielilor și scutire de TVA pentru produsele transferate).

Vă invităm să alegeți solidaritatea în locul risipei! Dacă reprezentați o companie care dorește să doneze surplusul alimentar, ne puteți contacta la office@bancapentrualimente.ro. Împreună putem reface echilibrul, aducând hrana acolo unde îi este locul: pe masă, nu la gunoi.

Despre Banca pentru Alimente: Federația Băncilor pentru Alimente din România - FBAR și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă și o transformă în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile. FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA, iar de la înființare, din 2016, până la finalul anului 2025, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41 de mii de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porții de hrană, distribuite prin peste 800 de ONG-uri partenere către 325.000 de persoane vulnerabile. Peste 37 de mii de tone sunt alimente salvate de la risipă, peste 3 mii de tone colectate prin Colecta Națională de Alimente și aproape 1.400 de tone produse non-food.

Federația Băncilor pentru Alimente din România - FBAR