Un sistem medical modern, eficient și profund uman pentru pacienții României

Sistemul de sănătate din România se află într-un moment de răscruce. După decenii în care reformele au fost fragmentare, adesea amânate sau implementate incomplet, astăzi discutăm despre o schimbare majoră de paradigmă, una care poate redefini modul în care statul român organizează și finanțează serviciile medicale.

Recent, Ministerul Sănătății a anunțat o serie de transformări profunde ale sistemului sanitar, unele dintre ele fiind considerate cele mai importante din ultimele decenii. Vorbim despre o reformă complexă, care include investiții în infrastructură, reorganizarea modului de funcționare a spitalelor, digitalizarea sistemului și modificarea mecanismelor de finanțare a serviciilor medicale.

Un element esențial al acestei schimbări este relansarea investițiilor în infrastructura sanitară. Pentru prima dată în ultimii peste 30 de ani, România se află în procesul construirii a 22 de spitale noi, proiecte menite să modernizeze rețeaua medicală și să aducă servicii de sănătate mai aproape de standardele europene. Această direcție este cu atât mai importantă cu cât infrastructura spitalicească a României a fost, timp de decenii, una dintre cele mai vulnerabile componente ale sistemului. Clădiri vechi, secții supraaglomerate și lipsa investițiilor consistente au creat o presiune permanentă atât asupra personalului medical, cât și asupra pacienților.

Dar reforma nu se limitează la construcții noi. O schimbare majoră vizează și modul de organizare a sistemului sanitar, inclusiv reclasificarea spitalelor și adaptarea acestora la realitățile medicinei moderne. Modelul actual de clasificare a unităților medicale, moștenit în mare parte din perioada anterioară anului 1989, nu mai reflectă complexitatea intervențiilor medicale actuale sau evoluția tehnologiilor din domeniu.

De asemenea, vom asista și la o reformă profundă a modului în care sunt stabilite normele de personal din spitale. În prezent, acestea sunt calculate aproape exclusiv în funcție de numărul de paturi, un criteriu considerat depășit și insuficient pentru realitatea medicinei contemporane. Noua abordare propune evaluarea personalului și în funcție de complexitatea cazurilor, de rulajul pacienților și de nivelul tehnologic al actului medical.

Un alt pilon important îl reprezintă digitalizarea sistemului de sănătate. Proiectele aflate în desfășurare urmăresc realizarea unei platforme informatice care să digitalizeze majoritatea fluxurilor medicale, să permită accesul pacienților la propriul istoric medical și să faciliteze programările și gestionarea serviciilor medicale. Această transformare digitală va însemna mai multă transparență, reducerea birocrației și o mai bună coordonare între diferitele componente ale sistemului medical.

În același timp, se discută și despre reformarea modului de finanțare a sistemului de sănătate, inclusiv despre introducerea unui mecanism mai competitiv în zona asigurărilor de sănătate, inspirat din modele existente în alte state europene. Obiectivul declarat este atragerea unor resurse suplimentare și creșterea eficienței utilizării fondurilor din sănătate.

Toate aceste direcții conturează o reformă ambițioasă. Dar orice reformă reală trebuie evaluată nu doar prin intenții, ci prin rezultate concrete.

Pentru pacienți, reforma trebuie să însemne acces mai rapid la servicii medicale, tratamente mai bune și siguranță sporită în spitale. Pentru medici și personalul sanitar, reforma trebuie să însemne condiții de muncă mai bune, o distribuție echitabilă a responsabilităților și recunoașterea performanței profesionale. Iar pentru statul român, reforma trebuie să însemne un sistem medical sustenabil, eficient și orientat către prevenție și sănătatea publică.

Din această perspectivă, consider că este esențial ca orice transformare să fie construită pe câteva principii fundamentale:
responsabilitate, transparență, echitate și respect față de pacient.

România are nevoie de reforme reale în sănătate. Dar aceste reforme trebuie să fie coerente, bine fundamentate și implementate cu consecvență, deoarece, dincolo de orice dezbatere tehnică sau politică, sistemul de sănătate nu este doar o infrastructură administrativă, ci reprezintă, în mod direct, dreptul fundamental al fiecărui cetățean la viață, la îngrijire și la demnitate.

Responsabilitatea noastră, ca legislatori, este să ne asigurăm că fiecare pas făcut în această direcție aduce România mai aproape de un sistem medical modern, eficient și profund uman.

Deputat PSD București,
RODICA NASSAR
Vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și familie