Între memorie și reconciliere, românii și maghiarii pe drumul comun al învierii

Miercuri, 15 aprilie, în declarația sa politică, deputatul Nagy Vasile s-a referit la un aspect important al zilelor noastre și anume la: frăția româno-maghiară.

În contextul unui început de primăvară încărcat de semnificații istorice și simbolice, am traversat, în ordinea firească a calendarului și a memoriei colective, atât ziua de 1 Decembrie, consacrată prin Marea Unire din 1918, ca moment fondator al Statului național unitar român, cât și ziua de 15 Martie, care marchează pentru comunitatea maghiară izbucnirea Revoluției maghiare de la 1848.

Această succesiune de repere istorice, care, în mod tradițional, au fost percepute mai degrabă în cheie separată sau chiar antagonică, ne oferă, însă, oportunitatea de a reevalua, cu luciditate și echilibru, nu doar divergențele, ci și acele numeroase momente de convergență, colaborare și construcție comună care au definit relația dintre români și maghiari de-a lungul secolelor, într-un spațiu precum Transilvania, unde conviețuirea nu a fost o excepție, ci regula impusă de istorie.

Deputatul Nagy Vasile a precizat că: Dacă ne întoarcem în secolul al XV-lea, la figura emblematică a lui Iancu de Hunedoara, constatăm că încă de atunci, în anul 1441, respectiv în campaniile antiotomane din 1443-1444 și 1456, armate compuse din români, maghiari și secui acționau sub un comandament comun, într-o logică de solidaritate militară care transcendea identitățile etnice și care a contribuit decisiv la apărarea Europei Centrale și de Sud-Est.

În același registru, dar într-un context profund diferit, anul 1849 aduce în prim-plan tentativa remarcabilă de reconciliere politică dintre Nicolae Bălcescu și Lajos Kossuth, concretizată în negocierile de la Seghedin din iulie 1849, unde, după mai bine de un an de confruntări armate și tensiuni interetnice, se conturează, chiar dacă tardiv, ideea recunoașterii drepturilor naționale ale românilor din Transilvania, inclusiv în plan administrativ și lingvistic, într-un model incipient de coexistență politică negociată, care, deși nu a mai putut schimba cursul evenimentelor marcate de intervenția armată a Imperiului Rus și de capitularea de la Șiria din august 1849, rămâne un reper esențial al dialogului româno-maghiar.

De asemenea, secolul al XX-lea și începutul secolului XXI aduc exemple instituționale concrete de colaborare, dintre care amintim funcționarea Universitatea Babeș-Bolyai, unde, anual, peste 40.000 de studenți studiază în linii de predare distincte, în limbile română și maghiară, dar în cadrul aceleiași structuri academice, demonstrând că diversitatea lingvistică și culturală poate constitui nu un obstacol, ci un avantaj competitiv într-o societate europeană modernă.

În plan politic, participarea constantă a UDMR la guvernarea României, în multiple formule de coaliție după anul 1996 și până în prezent, reflectă nu doar o realitate demografică - aceea că aproximativ 6% din populația României este de etnie maghiară - ci și maturizarea unui model de cooperare instituțională bazat pe dialog, reprezentare și compromis democratic.

Nu în ultimul rând, trebuie să amintim contribuțiile unor istorici de prestigiu, precum Nicolae Iorga sau David Prodan, care, din perspective diferite, au subliniat complexitatea și interdependența relațiilor româno-maghiare, dar și pe cele ale istoricului maghiar Gyorgy Barta, care a evidențiat caracterul profund interconectat al evoluțiilor din Transilvania.

În concluzie, deputatul Nagy Vasile a specificat că: În acest moment simbolic al lunii aprilie, înainte și după Sărbătoarea Învierii - simbol universal al speranței, reconcilierii și reînnoirii - suntem datori să depășim logica fragmentării memoriei istorice și să asumăm, cu responsabilitate, un discurs public care să valorifice nu doar diferențele, ci și acele punți solide construite în timp între comunitățile noastre.

Căci, dacă istoria ne-a arătat că anii 1441, 1849 sau 1918 au fost momente de răscruce, prezentul ne obligă să demonstrăm că lecțiile acestor ani pot fi transformate într-un fundament pentru cooperare, respect reciproc și pentru consolidarea unui stat democratic în care identitatea fiecăruia este protejată, iar viitorul este construit împreună.

În acest spirit, fac un apel la responsabilitate, la echilibru și la înțelepciune, pentru ca România să rămână un model autentic de conviețuire și cooperare umană.

Nagy Vasile
Deputat S.O.S. ROMÂNIA
Circumscripția nr. 2 Arad

Data:15.04.2026