Extinderea urgentă a screeningului oncologic - o obligație reală a statului pentru reducerea mortalității evitabile

În fața noastră se află una dintre cele mai sensibile și urgente provocări ale sistemului de sănătate din România: lupta împotriva cancerului, o luptă care nu poate fi câștigată doar în spitale, ci mai ales prin prevenție, educație și depistare precoce.

Realitatea ne arată că, în ciuda progreselor medicale, România continuă să înregistreze întârzieri semnificative în implementarea unor politici publice eficiente în domeniul screeningului oncologic. Datele statistice sunt bine cunoscute și nu pot fi ignorate.

Țara noastră se află, de ani de zile, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer de col uterin, o afecțiune care, în condițiile unui screening adecvat, este în mare măsură prevenibilă și tratabilă în stadii incipiente. În mod similar, cancerul de sân și cancerul colorectal continuă să fie diagnosticate, în numeroase cazuri, în stadii avansate, ceea ce reduce dramatic șansele de supraviețuire și crește presiunea asupra sistemului sanitar.

În acest context, inițiativele recente privind extinderea programelor de screening pentru aceste tipuri de cancer reprezintă un semnal important că prevenția începe să capete locul pe care îl merită în politicile publice de sănătate. Totuși, consider esențial să înțelegem că simpla existență a unor programe nu este suficientă. Eficiența lor depinde în mod direct de capacitatea statului de a le implementa coerent, de a le finanța corespunzător și de a asigura accesul real al populației la aceste servicii.

România se confruntă, în continuare, cu dificultăți structurale care limitează impactul acestor programe. Accesul inegal la servicii medicale între mediul urban și cel rural, deficitul de personal medical, lipsa unor registre naționale funcționale și nivelul scăzut de informare al populației sunt doar câteva dintre obstacolele care trebuie depășite. În același timp, participarea la screening rămâne redusă, nu doar din cauza infrastructurii insuficiente, ci și din cauza lipsei unei culturi a prevenției.

Experiența altor state membre ale Uniunii Europene ne arată că rezultatele pot fi semnificativ îmbunătățite atunci când există o abordare integrată, bazată pe colaborarea dintre autorități, profesioniștii din sănătate și comunități. Implicarea medicilor de familie, utilizarea instrumentelor digitale pentru monitorizarea pacienților și derularea unor campanii de informare bine țintite sunt elemente esențiale pentru creșterea participării la screening și, implicit, pentru reducerea mortalității.

Nu trebuie să uităm că România are resursele și expertiza necesare pentru a face progrese reale în acest domeniu. Avem specialiști valoroși, avem acces la finanțări europene și avem obligația de a transforma aceste oportunități în rezultate concrete pentru cetățeni. Investiția în prevenție nu este doar o alegere responsabilă, ci și una eficientă din punct de vedere economic, deoarece reduce costurile asociate tratamentelor complexe și îmbunătățește calitatea vieții populației.

Responsabilitatea noastră, ca decidenți, este să susținem politici publice care nu doar tratează boala, ci o și previn. Extinderea și consolidarea programelor de screening trebuie să devină o prioritate reală, susținută prin măsuri concrete și printr-un angajament ferm din partea tuturor factorilor decizionali.

Lupta împotriva cancerului este, în esență, o luptă pentru viață, iar succesul ei depinde de capacitatea noastră de a acționa la timp, cu responsabilitate și viziune.

Deputat PSD București,
RODICA NASSAR
Vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și familie