Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă 'CulturMedia' reacționează la închiderea postului Realitatea Plus și solicită o dezbatere națională pentru o lege modernă a presei și protecția jurnalistului

Federația CulturMedia constată cu profundă îngrijorare și solidaritate urmările sociale și umane ce vor surveni deciziei de închidere a postului de televiziune Realitatea Plus, anunț care lasă fără locuri de muncă aproximativ 300 de angajați, într-un moment în care presa este deja vulnerabilă, fragilă și expusă multiplelor presiuni economice, politice și tehnologice.

Această închidere arată o criză socială și profesională majoră, care afectează familii, comunități, lectoratul informațional și pluralismul democratic. Pierderea unui actor media important aduce cu sine un vid de informare și reduce capacitatea publicului de a accesa informații.

FNSCP 'CulturMedia' exprimă solidaritate deplină față de colegii și angajații afectați - redactori, reporteri, tehnicieni, producători, editori, oameni de media care și-au construit cariere, competențe și responsabilități în acest domeniu.

În aceste condiții, considerăm că situația depășește problema strictă a unei redacții sau a unui brand media, deschizând o discuție fundamentală despre statutul jurnalistului în România și despre necesitatea urgentă de a regândi cadrul legislativ care guvernează presa.

1. Solicitarea unei dezbateri naționale privind legislația presei

Federația 'CulturMedia' solicită declanșarea și organizarea unei dezbateri naționale publice, la care să participe:

* reprezentanți ai autorităților statului (Parlament, Guvern, Ministerul Culturii, Autoritatea Audiovizualului);

* organizații profesionale ale jurnaliștilor și editorilor;

* experți în media și drepturile omului;

* sindicate și asociații ale lucrătorilor din presă;

* reprezentanți ai economiei digitale și instituțiilor academice.

Această dezbatere trebuie să aibă ca rezultat un proiect de Lege a Presei modernă, care să asigure cadre clare, coerente și adaptate la realitățile secolului XXI.

2. Elemente esențiale pentru o nouă Lege a Presei

Nicio democrație funcțională nu poate exista fără o presă puternică, independentă și protejată. În diverse țări civilizate, profesia de jurnalist este reglementată astfel încât să ofere:

a) Statut profesional stabil - jurnalistul trebuie recunoscut legal ca profesionist cu drepturi și responsabilități specifice, inclusiv dreptul la negociere colectivă și protecția locului de muncă.

b) Planuri de carieră și formare continuă - programe de perfecționare plătite, recunoscute oficial, sprijin pentru recalificare și mentorat pentru tinerii din domeniu.

c) Protecție reală a libertății de exprimare și a libertății editoriale - garanții împotriva ingerințelor politice, economice sau de orice alt tip, inclusiv mecanisme de apărare juridică în instanță.

d) Asigurări specifice pentru jurnaliștii de investigație și de război - asigurări de sănătate și viață extinse, protecție în zone de risc, fonduri speciale de securitate și pregătire.

e) Sprijin social și financiar în situații de criză - fonduri de sprijin pentru redacții în dificultate, scheme de conversie profesională pentru angajații disponibilizați din media (adaptate după modelele unor țări precum Germania, Franța sau Scandinavia).

f) Coduri etice și mecanisme de responsabilizare clară - standarde deontologice obligatorii, aplicabile uniform, dar și mecanisme de protecție anti-abuz pentru jurnaliști împotriva calomniei, amenințărilor sau presiunilor ilicite.

3.

Contextul actual: vulnerabilitatea presei

În România, media se confruntă cu:

* presiuni economice crescânde și concentrarea proprietății;

* diminuarea investițiilor în jurnalism de calitate;

* atacuri asupra libertății de exprimare și intimidări;

* sisteme de monetizare ineficiente față de media digitală globală.

Închiderea Realitatea Plus nu este un caz izolat. Ea reflectă un trend global de fragilizare a mediului de comunicare, dar și carențele unui cadru legal insuficient pentru protecția și dezvoltarea profesiei jurnalistice.

Este imperios necesar ca statul român să intervină prin legislație modernă, predictibilă și justă, astfel încât pierderile sociale, profesionale și culturale să nu mai fie consecințe inevitabile ale unor decizii economice sau editoriale.

În același timp, atragem atenția asupra modului de aplicare a art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului, care prevede retragerea licenței în cazul neplății amenzilor în termen de 6 luni. Deși textul legal stabilește această sancțiune, considerăm că lipsa unor etape intermediare clare, precum notificări sau somații oficiale prealabile, poate ridica semne de întrebare privind proporționalitatea măsurii.

În esență, legea sancționează neplata, însă nu detaliază mecanismele prin care titularul este avertizat sau sprijinit să își remedieze situația înainte de aplicarea celei mai severe sancțiuni. În acest context, se impune o regândire a cadrului legal, astfel încât sancțiunile să fie aplicate gradual, transparent și echitabil, fără a genera consecințe disproporționate asupra funcționării instituțiilor media și a angajaților acestora.

Federația 'CulturMedia' reafirmă că presa respectată și stabilă este un pilon al democrației, iar protejarea celor care practică jurnalismul nu este un moft, ci o necesitate publică majoră.

În loc să ne resemnăm, cerem:

* Deschiderea imediată a unei consultări naționale privind legea presei;

* Includerea în legislația românească a elementelor de protecție socială și profesională pentru jurnaliști;

* Mecanisme de suport real pentru instituțiile media și angajații acestora, în special în situații de criză;

* Revizuirea cadrului legislativ privind sancțiunile aplicate de autoritatea de reglementare, astfel încât acestea să respecte principiul proporționalității și să includă etape clare de avertizare și remediere înainte de aplicarea unor măsuri extreme, precum retragerea licenței.

Biroul Operativ
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă 'CulturMedia'