O nouă descoperire importantă realizată la Observatorul Astronomic al Muzeului 'Vasile Pârvan' din Bârlad

În urma observațiilor cu caracter științific realizate la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului 'Vasile Pârvan' din Bârlad, s-a descoperit și publicat o nouă stea variabilă, cu numele Barlad V78.

Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât noua variabilă, publicată în baza de date VSX a Asociației Americane a Observatorilor de Stele Variabile, este una cu totul specială. Am detectat inițial, în cadrele noastre, o curbă de lumină specifică unui sistem binar. În urma analizării datelor astrofizice provenite de la telescoape terestre și spațiale (Telescopul Spațial Gaia), am constatat că sistemul binar este compus din două stele de mici dimensiuni: o pitică portocalie și o pitică roșie.

Partea interesantă este că am detectat minimul secundar cu totul întâmplător, în urma unor observații fotometrice realizate în timpul tranzitului exoplanetei Qatar-9 b, în noaptea de 10 spre 11 martie 2026.
În urma raportării și confirmării cu datele de survey, steaua 2MASS J10423780+6036577 a primit numele suplimentar de Barlad V78.

Aceasta este situată la o distanță de 1345,2 ani-lumină (conform catalogului Gaia DR3), în dreptul constelației Ursa Mare.

Barlad V78 este o variabilă hibridă de tip EA + BY.

Noi am descoperit inițial variația prin eclipsă (EA), ajungând la concluzia că sunt două stele mici care se eclipsează reciproc, la distanțe foarte mici una de cealaltă, de circa 5,68 milioane km.

Componenta principală este o stea pitică portocalie, cu masa de 0,49 ori masa Soarelui și cu diametrul de 0,59 raze solare, iar temperatura la suprafață este de 4482 Kelvin.

Componenta secundară este o stea pitică roșie, cu masa de 0,28 ori masa Soarelui și cu diametrul de 0,30 raze solare, având temperatura la suprafață de 3625 Kelvin.

Variația de tip BY a fost descoperită în urma analizei datelor provenite de la telescoapele de survey (ZTF), ajungând la concluzia că una dintre componente are pete foarte mari pe suprafață, cel mai probabil steaua principală.

În concluzie, am reușit să descoperim un sistem binar special, cu o scădere a strălucirii, la minimul secundar, de aproximativ 119 milimagnitudini (magnitudinea stelei analizate este de 16,45 în filtrul g').

Aceasta înseamnă că am reușit să detectăm o scădere incredibil de mică la o stea foarte slab strălucitoare, cu un telescop terestru situat în mijlocul unui oraș - o performanță rară, de care suntem foarte mândri.

În acest moment, există 81 de stele variabile care poartă numele orașului Bârlad.

Aceste rezultate au fost posibile și datorită unei noi variante de program pentru analiză fotometrică, care detectează variații foarte fine ale fluxului de lumină. Acest soft a fost realizat împreună cu colaboratorul nostru Alexandru Dumitriu, astronom amator român stabilit în Scoția, Marea Britanie, membru al astrocluburilor 'Călin Popovici' din Galați și 'Perseus' din Bârlad, membru AAVSO și voluntar în echipa VSX.

Datele și reprezentarea grafică au fost realizate pe baza datelor fotometrice privind durata și amplitudinea eclipselor, iar caracterizarea a fost realizată pe baza datelor astrofizice (clasa spectrală, temperatura stelei etc.) din catalogul Gaia DR3.

De asemenea, graficul postat reprezintă detecția realizată de noi cu ajutorul softului de analiză fotometrică și evidențiază clar scăderea bruscă a strălucirii, în graficele albastru și verde. În urma analizei acestei curbe de lumină, am ajuns la concluzia că suntem descoperitorii unui sistem binar de stele.

Responsabil informații: muzeograf Ciprian Vîntdevară / Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad