Un studiu recent publicat în prestigioasa revistă Nature arată că rezultatele diferă adesea când sute de cercetători reanalizează aceleași date

În ultimul deceniu, științele sociale și comportamentale au cunoscut reforme importante, menite să crească transparența, rigoarea și credibilitatea cercetării, prin instrumente precum preînregistrarea studiilor, studiile de replicare sau verificările reproductibilității analizelor. Cu toate acestea, o întrebare esențială rămâne insuficient explorată: în ce măsură depind rezultatele științifice de alegerile analitice făcute de cercetători? În practică, același set de date este, de regulă, analizat de o singură echipă, iar rezultatele publicate reflectă un singur traseu analitic, fără a evidenția alternativele posibile. Or, cercetarea empirică presupune numeroase decizii, de la definirea variabilelor până la alegerea modelelor statistice, iar ansamblul acestora, cunoscut drept variabilitate analitică, poate influența semnificativ concluziile finale.

Un studiu internațional de amploare, publicat în revista Nature sub titlul 'Invastigating the analytical rosbustness of the social and behavioural science', arată că rezultatele cercetării pot diferi considerabil în funcție de modul în care sunt analizate aceleași date.

Cercetarea a fost realizată în cadrul programului Systematizing Confidence in Open Research and Evidence (SCORE), coordonat de Balazs Aczel și Barnabas Szaszi (Universitatea Eotvos Lorand și Universitatea Corvinus), și a reunit 457 de analiști independenți din întreaga lume, care au efectuat 504 reanalize ale datelor provenite din 100 de studii din domeniul științelor sociale și comportamentale. Din România, în această echipă internațională a fost cooptată dr. Raluca Szekely-Copîndean, cercetătoare în cadrul Departamentului de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie 'George Barițiu' al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca și lector asociat la Departamentul de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind singura reprezentantă a țării noastre în acest consorțiu.

Rezultatele arată o variabilitate semnificativă a concluziilor: cu toate că majoritatea analizelor au confirmat, în linii mari, ipotezele inițiale, estimările statistice și nivelurile de incertitudine au diferit frecvent, iar aceleași concluzii au fost obținute doar în aproximativ o treime dintre cazuri. Diferențele nu au fost generate de lipsa expertizei, ci de diversitatea deciziilor analitice, iar studiile observaționale s-au dovedit mai puțin robuste decât cele experimentale.

'Aceste rezultate nu pun sub semnul întrebării credibilitatea cercetărilor anterioare. Ele arată însă că prezentarea unei singure analize nu reflectă întotdeauna gradul real de incertitudine și poate conduce la o încredere nejustificată în concluziile științifice', a declarat Balazs Aczel, unul dintre coordonatorii proiectului de cercetare.

La rândul său, Barnabas Szaszi a adăugat: 'Susținem utilizarea mai largă a abordărilor de tip multi-analist și «multivers», în special pentru întrebări cu impact științific sau societal major. Acestea permit înțelegerea mai clară a stabilității sau fragilității concluziilor științifice.'

Studiul evidențiază importanța transparenței în procesul analitic și deschide noi direcții pentru consolidarea practicilor de cercetare în științele sociale și comportamentale. Prin abordarea sa colaborativă și prin anvergura internațională, proiectul contribuie la o mai bună înțelegere a mecanismelor care stau la baza producției cunoașterii științifice, oferind totodată un cadru relevant pentru dezvoltarea unor standarde metodologice mai robuste și mai adaptate complexității datelor contemporane.

Studiul poate fi consultat accesând linkul: https://www.nature.com/articles/s41586-025-09844-9.

Varianta Open Access este disponibilă aici: https://osf.io/preprints/metaarxiv/twqsv_v1.