Discuții între lideri politici și mediul de afaceri despre coridoarele energetice, infrastructura regională, tranziția verde, inteligența artificială și Republica Moldova

Liderii politici, diplomații și reprezentanții mediului de afaceri reuniți marți, 31 martie 2026, la Economist Romania Government Roundtable au discutat modul în care securitatea energetică, infrastructura regională, tranziția verde și Inteligența Artificială vor defini viitorul Europei de Sud-Est. Dezbaterile au vizat accelerarea coridoarelor energetice și de transport, reducerea dependenței de gazul rusesc, dezvoltarea infrastructurii regionale și a legăturilor cu Republica Moldova, precum și modul în care inteligența artificială va transforma leadershipul și rețelele electrice.

Coridoarele energetice și securitatea energetică

Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România, a afirmat că 'inițiative precum Coridorul Vertical sunt atât de importante' pentru că 'securitatea energetică este centrală pentru politica externă'. Ambasadorul american a susținut că România poate deveni un actor-cheie în securitatea energetică europeană, prin proiecte precum Neptun Deep, retehnologizarea reactoarelor de la Cernavodă și dezvoltarea Coridorului Vertical. 'Vedem un potențial extraordinar în Coridorul Vertical pentru accesul la noi piețe, inclusiv pentru gaz natural lichefiat (GNL), oferind surse sigure și fiabile necesare pentru susținerea economiilor în creștere', a precizat el.

Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia și coordonatoarea Coridorului Vertical în regiunea Europei de Sud-Est, a susținut că proiectul care leagă terminalele de gaz din Grecia de România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina este 'mai mult decât infrastructură', ci 'reprezintă libertatea', deoarece este o alternativă la dependența de Rusia care folosește energia ca instrument politic și militar. Ambasadoarea americană a subliniat că SUA au semnat deja un acord pentru a trimite energie americană prin coridor către Naftogaz, în Ucraina, și a cerut eliminarea completă a importurilor de gaz rusesc prin state terțe. 'Fiecare metru cub de gaz rusesc subminează securitatea noastră colectivă', a subliniat ea, completând că sunt încă state europene care cumpără gaz rusesc.

Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Energiei, a susținut că Europa trebuie să combine sursele regenerabile cu combustibilii fosili și energia nucleară. El a arătat că România se aliniează 'la doi piloni strategici esențiali ai guvernului Statelor Unite: dominația energetică și dominația în domeniul inteligenței artificiale. În opinia mea, statele care doresc să rămână relevante în viitor trebuie să își asigure cantități suficiente de energie pentru a susține industria, tehnologia, robotica și inteligența artificială, deoarece viitorul va fi modelat de națiunile care dispun de doi factori esențiali: energie de bază accesibilă și acces la tehnologie. România are acest potențial semnificativ, alături de vecinii săi - Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Serbia și Ucraina'.

Stavros Papastavrou, ministrul Energiei din Grecia a susținut și el diversicarea surselor de energie. 'După aproape o jumătate de secol, Grecia va realiza foraje exploratorii în Marea Ionică. În același timp, până la sfârșitul anului, sperăm să efectuăm, în sudul Greciei, primul studiu seismic. În paralel, acționăm energic pentru a sprijini și a colabora cu țările vecine în vederea consolidării Coridorului Vertical', a precizat el.

Infrastructura regională și conectivitatea

Tanczos Barna, viceprim-ministru, a declarat că România traversează 'un moment favorabil' pentru dezvoltarea infrastructurii, însă presiunea asupra bugetului rămâne ridicată. 'În ceea ce privește infrastructura, avem nevoie de dezvoltare și de companii solide care să implementeze aceste proiecte', a spus el.

Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru transport durabil și turism, a susținut că regiunea Mării Negre începe să se dezvolte din perspectiva conectivității, cu fonduri europene, ceea ce reprezintă un element de securitate. Conectivitatea nu se referă doar la a conecta regiuni și țări, ci și la reziliență, a spus oficialul european, care a arătat că regiunea Mării Negre poate deveni 'o coloană vertebrală pentru reziliența europeană' prin conectarea porturilor și a infrastructurii dintre Grecia, Bulgaria și România.

Radu Pițurlea, președinte și CEO al Concelex, a spus că infrastructura trebuie privită în primul rând prin prisma capacității de execuție și a suveranității. 'Infrastructura nu mai este doar o problemă economică. Este o problemă de reziliență, de securitate și, din ce în ce mai mult, o problemă de suveranitate', a arătat el 'Problema definitorie nu mai este finanțarea, ci execuția', a mai spus CEO-ul Concelex. Potrivit lui, infrastructura strategică trebuie construită și întreținută cu resurse și companii din regiune, pentru ca statele să poată reacționa rapid în situații de criză.

Tranziția energetică

Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru Green Deal, a declarat că viitorul Europei depinde de tranziția energetică și de capacitatea continentului de a-și controla propriile resurse. 'Viitorul Europei trebuie să se bazeze pe tranziția energetică - nu există alternativă pentru noi', a afirmat el. Timmermans a susținut că Europa trebuie să accelereze investițiile în energie regenerabilă și să construiască o rețea energetică europeană capabilă să integreze volume mari de electricitate produsă din surse regenerabile. Fostul oficial european a avertizat însă că reducerea dependenței de Rusia nu trebuie înlocuită cu o nouă dependență de Statele Unite. El a pledat pentru un mix energetic bazat pe surse regenerabile și energie nucleară, însă a cerut ca deciziile privind nuclearul să fie luate pe baza costurilor și a datelor, nu din motive ideologice.

În schimb, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a arătat că Green Deal a fost o greșeală.

Inteligența artificială și leadershipul

Marcel Cobuz, președinte al comitetului executiv al TITAN Group, a avertizat că dezvoltarea inteligenței artificiale va schimba radical modul în care sunt conduse organizațiile: 'dacă până acum nu vă este teamă de ceea ce urmează [în inteligența artificială], înseamnă că nu ați înțeles.' El a afirmat că, potrivit unei statistici a World Economic Forum, 20% dintre companii folosesc deja inteligență artificială agentică și că, până în 2030, jumătate dintre pozițiile de middle management și dintre angajații bazati pe cunoaștere ar putea dispărea. 'Probabil suntem ultima generație de lideri care are în organizații doar oameni', a spus el.

Dan Stratan, CEO al RCI Holding, a spus că marea provocare a inteligenței artificiale nu este tehnologică, ci etică. 'Am tendința de a privi adoptarea inteligenței artificiale ca pe o oglindă și ca pe o lupă. (...) Va amplifica această lupă și va face ceea ce eu numesc «umanitatea revelată»? Adică: ce parte din noi va antrena instrumentele agentice?'. El a avertizat că liderii trebuie să gestioneze anxietatea și incertitudinea generate de noile tehnologii și să construiască un nou tip de leadership, capabil să recalifice și să adapteze oamenii la o forță de muncă mixtă, formată din oameni și AI.

Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, a susținut că, într-o lume în care inteligența devine tot mai accesibilă, avantajul competitiv va veni din judecată, etică și empatie.
Alexandru Chiriță, chief executive Electrica, consideră că, folosită corect, această tehnologie va îmbunătăți viața tuturor, pentru că va reduce costurile semnificativ. 'Ne vom folosi timpul mai bine. Vom renunța la toate (...) sarcinile repetitive, la activitățile care nu au nevoie de intervenție umană (...), și vom putea aduce la masă perspectiva noastră de la un nivel superior. Vom putea gândi mai strategic, vom putea aduce o contribuție umană, o contribuție etică, la ceea ce va deveni, în viitor, adevărata transformare'.

Ionuț Stanimir, chief brand officer, Banca Comercială Română (BCR) consideră că 'oportunitățile tehnologice vor fi extraordinare, uriașe', dar 'provocarea ține de felul în care oamenii vor înțelege lumea și ceea ce nu mai este realitate. (...) Liderii trebuie să devină principalii organizatori, iar asta înseamnă să impună limite.'
Inteligența artificială și modernizarea rețelelor electrice

Kristian Ruby, secretar general al Eurelectric, a avertizat că dezvoltarea centrelor de date și a inteligenței artificiale va pune o presiune fără precedent asupra sistemelor electrice europene. 'În sectorul electric, am analizat câtă energie va fi necesară pentru centrele de date în următorii cinci ani, până în 2030, și am ajuns la concluzia că este echivalentul apariției unei noi țări în Uniunea Europeană din punct de vedere al cererii de electricitate'. Ruby a susținut că legislația și infrastructura sunt în urmă și că statele vor fi obligate să aleagă între alimentarea centrelor de date și a industriilor mari.

Corneliu Bodea, CEO al ADREM, a afirmat că rețelele electrice și sectorul energetic au devenit extrem de complexe și că inteligența artificială poate fi atât un instrument de protecție, cât și unul de atac cibernetic. El a avertizat că firmele din energie trebuie să se transforme în companii bazate pe date și inteligență, altfel vor deveni irelevante.

Radu Vasile, CEO al Eximprod Engineering, a declarat că noile sisteme digitale au creat deja baza necesară pentru folosirea inteligenței artificiale în rețelele electrice. 'Practic, comparativ cu acum patru ani, avem de 15-20 de ori mai multe date disponibile la nivelul sistemului pentru a gestiona complexitatea rețelei.' El a spus că următoarea generație de sisteme bazate pe AI va putea anticipa furtuni și întreruperi de energie și va ajuta la compensarea deficitului de forță de muncă din sector.

Cooperarea cu Republica Moldova

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a reafirmat sprijinul Guvernului României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, prin investiții în infrastructură și energie. 'Am sporit inter-conectivitatea pentru furnizarea de gaze naturale, avem conducta Iași-Ungheni-Chișinău, care reprezintă coloana vertebrală, și vom continua să sprijinim extinderea acestei conducte, având în vedere și complementaritatea cu alte proiecte precum Coridorul vertical', a arătat el. Oficialul a spus că România este 'poarta'
Dorin Recean, fost prim-ministru al Republicii Moldova, a declarat că următoarea etapă este plasarea Republicii Moldova pe harta economică a regiunii. 'Ceea ce trebuie să facem acum este să plasăm Republica Moldova și pe harta economică regională, cel puțin', a punctat el. Recean a identificat șapte direcții strategice de interconectare între România și Republica Moldova, inclusiv infrastructura digitală, gazele, electricitatea, drumurile, podurile, finanțele și capitalul uman.

'Până recent, vorbeam despre poezie, cultură, nu și despre economie. În ultimii 6-7 ani, lucrurile s-au schimbat. Acum ne aflăm într-o cooperare reală între cele două țări, încurajăm afacerile românești să vină în Republica Moldova (...) Sunt foarte multe schimbări. Acum 4-5 ani, de la București la Chișinău erau doar două zboruri, iar acum sunt avioane pline', a explicat și fostul premier moldovean Ion Sturza schimbarea din relația bilaterală dintre Români și Republica Moldova.