Creșterea prețurilor la carburanți și limitele soluțiilor actuale

Un plin de motorină costă astăzi cu peste 25% mai mult decât în urmă cu doar trei luni. Această creștere nu mai poate fi privită ca o simplă variație de piață, ci ca o presiune reală și constantă care se resimte direct în bugetul fiecărui român și, în lanț, în toate prețurile din economie, de la transport până la produsele de bază.

Guvernul discută astăzi un nou pachet de măsuri privind prețurile la carburanți. Până în acest moment însă, singura intervenție concretă rămâne OUG nr. 19/2026, al cărei efect estimat este de doar 5-15 bani pe litru, într-un context în care scumpirea totală depășește 2 lei. Această disproporție ridică o întrebare legitimă privind eficiența reală a măsurilor adoptate până acum. Orice nouă decizie nu mai poate fi evaluată după intenții sau anunțuri, ci strict după impactul concret la pompă, pentru că reducerile marginale nu schimbă realitatea pe care oamenii o resimt zilnic.

În realitate, scumpirea nu este doar rezultatul unui context extern, ci și al modului în care este construit prețul final. Vorbim despre un lanț în care cotațiile internaționale, marjele comerciale și taxele statului se adună și se amplifică reciproc, fără o intervenție reală pentru echilibrare. Atunci când prețul crește, fiecare verigă din acest lanț încasează mai mult, iar lipsa unei intervenții reale nu mai poate fi privită ca o simplă omisiune, ci ca o alegere care transferă integral costul către populație.

Diferența devine evidentă atunci când privim măsurile adoptate în alte state europene. În Polonia, TVA-ul la carburanți a fost redus de la 23% la 8% și s-a intervenit inclusiv asupra prețului final. În Italia, acciza a fost redusă cu aproximativ 0,25 euro pe litru, iar în Spania au fost alocate miliarde de euro pentru a proteja populația și economia de impactul scumpirilor. În România, în schimb, s-a ales plafonarea unui adaos comercial care nici măcar nu reprezintă cauza principală a creșterii prețului.

În același timp, statul român a încasat mai mult din fiecare scumpire, deoarece TVA-ul crește automat odată cu prețul. Chiar premierul a recunoscut acest mecanism și a promis că surplusul va fi returnat cetățenilor prin reducerea accizei. Până în prezent însă, această promisiune nu a fost pusă în practică.

În final, realitatea este simplă și nu mai poate fi ascunsă în explicații despre 'contextul internațional'. Companiile câștigă mai mult, statul încasează mai mult, iar cetățenii plătesc mai mult. Iar singura intervenție oferită până acum acoperă, în cel mai optimist scenariu, cel mult 15 bani dintr-o scumpire de peste 2 lei pe litru. Nu este o soluție reală, ci doar o intervenție de fațadă într-o problemă care afectează deja, în mod direct, fiecare familie din România.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui

30 martie 2026