Comunicat de presă - Teatrul Evreiesc de Stat
Dragi spectatori, Teatrul Evreiesc de Stat vă invită la spectacolele lunii aprilie 2026
4 aprilie, ora 19, ABATORUL DE VISE, de Peretz Hirschbein - PREMIERÃ
Dramă în limba idiș, cu supratitrare în limba română
Durata: 90 de minute (fără pauză)
Într-o atmosferă încărcată de tensiuni și fragilitate umană, spectacolul explorează cu finețe lupta dintre speranță și deziluzie, dintre visul unei vieți mai bune și realitatea dură a marginalității perene. Prin tematica sa, textul dramaturgului aduce în prim-plan tema recurentă a condiției umane și a vulnerabilităților sale, prin prisma a opt personaje aflate la periferia socială, a unei lumi dominate de contraste și conflicte, într-un laitmotiv reiterat în relațiile dintre ele.
Peretz Hirschbein (1880-1948) reprezintă una dintre figurile proeminente ale culturii idiș moderne: dramaturg, prozator, jurnalist și regizor, un artist complet al primei jumătăți a secolului al XX-lea. Născut în gubernia Grodno, Polonia, ca fiu al unui morar, Hirschbein a copilărit într-un shtetl și s-a format intelectual la Grodno și Vilna, în medii studențești de yeshiva, cu preocupări legate de domeniul teologiei, limbii ebraice și istoriei evreilor. Debutul său literar a oscilat între poezie ebraică și proză idiș, dar adevărata vocație s-a cristalizat în dramaturgie. Piesa Miryam (1905) contura deja o predilecție pentru un anumit gen de atmosferă și o tipologie a personajelor influențate de curentul naturalist.
În 1908, Hirschbein s-a mutat la Odessa, unde a publicat piesa de teatru Yoyel. La scurt timp după aceea a urmat Af yener zayt taykh (Pe cealaltă parte a râului), prima sa piesă în limba idiș, produsă în limba rusă la Odessa. În 1908, la Odessa, a fondat celebra trupă Hirschbein, prima companie idiș dedicată exclusiv teatrului de artă. A montat atât propriile sale piese, cât și ale unor dramaturgi precum Shalom Aleichem sau Shalom Asch. După destrămarea ei, Hirschbein a atins apogeul creației dramatice prin cele patru capodopere ale repertoriului idiș: A farvorfn vinkl (Un colț uitat, 1912), Di puste kretshme (Hanul părăsit, 1913), Dem shmids tekhter (Fiicele fierarului, 1918) și Grine felder (Câmpii verzi, 1918).
Moștenirea sa rămâne un teatru de o subtilitate excepțională, tradus și jucat internațional, iar filmul Grine felder, regia Jacob Ben-Ami și Edgar G. Ulmer (1937), este considerat una dintre cele mai importante creații cinematografice idiș.
Regie: Alexandru Weinberger-Bara
Distribuție: Andrei Miercure, Anka Levana, Mircea Dragoman, George Remeș, Luana Stoica, Katia Pascariu, Natalie Ester, Lorena Luchian
Scenografie: Ionuț Răcoreanu
Compoziție muzicală: Feras Sarmini
Spectacol recomandat de Forumul Cultural Austriac
Nerecomandat spectatorilor sub 14 ani
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/abatorul-de-vise/
5 aprilie, ora 19, ABATORUL DE VISE, de Peretz Hirschbein
Dramă în limba idiș, cu supratitrare în limba română
Durata: 90 de minute (fără pauză)
Într-o atmosferă încărcată de tensiuni și fragilitate umană, spectacolul explorează cu finețe lupta dintre speranță și deziluzie, dintre visul unei vieți mai bune și realitatea dură a marginalității perene. Prin tematica sa, textul dramaturgului aduce în prim-plan tema recurentă a condiției umane și a vulnerabilităților sale, prin prisma a opt personaje aflate la periferia socială, a unei lumi dominate de contraste și conflicte, într-un laitmotiv reiterat în relațiile dintre ele.
Peretz Hirschbein (1880-1948) reprezintă una dintre figurile proeminente ale culturii idiș moderne: dramaturg, prozator, jurnalist și regizor, un artist complet al primei jumătăți a secolului al XX-lea. Născut în gubernia Grodno, Polonia, ca fiu al unui morar, Hirschbein a copilărit într-un shtetl și s-a format intelectual la Grodno și Vilna, în medii studențești de yeshiva, cu preocupări legate de domeniul teologiei, limbii ebraice și istoriei evreilor. Debutul său literar a oscilat între poezie ebraică și proză idiș, dar adevărata vocație s-a cristalizat în dramaturgie. Piesa Miryam (1905) contura deja o predilecție pentru un anumit gen de atmosferă și o tipologie a personajelor influențate de curentul naturalist.
În 1908, Hirschbein s-a mutat la Odessa, unde a publicat piesa de teatru Yoyel. La scurt timp după aceea a urmat Af yener zayt taykh (Pe cealaltă parte a râului), prima sa piesă în limba idiș, produsă în limba rusă la Odessa. În 1908, la Odessa, a fondat celebra trupă Hirschbein, prima companie idiș dedicată exclusiv teatrului de artă. A montat atât propriile sale piese, cât și ale unor dramaturgi precum Shalom Aleichem sau Shalom Asch. După destrămarea ei, Hirschbein a atins apogeul creației dramatice prin cele patru capodopere ale repertoriului idiș: A farvorfn vinkl (Un colț uitat, 1912), Di puste kretshme (Hanul părăsit, 1913), Dem shmids tekhter (Fiicele fierarului, 1918) și Grine felder (Câmpii verzi, 1918). Moștenirea sa rămâne un teatru de o subtilitate excepțională, tradus și jucat internațional, iar filmul Grine felder, regia Jacob Ben-Ami și Edgar G. Ulmer (1937), este considerat una dintre cele mai importante creații cinematografice idiș.
Regie: Alexandru Weinberger-Bara
Distribuție: Andrei Miercure, Anka Levana, Mircea Dragoman, George Remeș, Luana Stoica, Katia Pascariu, Natalie Ester, Lorena Luchian
Scenografie: Ionuț Răcoreanu
Compoziție muzicală: Feras Sarmini
Spectacol recomandat de Forumul Cultural Austriac
Nerecomandat spectatorilor sub 14 ani
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/abatorul-de-vise/
15 aprilie, ora 19, SHARING, concert AG Weiberger
Pe 15 aprilie 2026, la Teatrul Evreiesc de Stat, inegalabilul AG Weinberger revine pe scenă alături de formația The Vagabonds cu un concert care marchează o nouă etapă artistică și lansarea celui de-al zecelea album din carieră, Sharing.
Albumul reflectă o sinteză a celor patru decenii de parcurs muzical, păstrând deschiderea către explorare și dialog. Titlul sugerează o idee esențială pentru acest moment al carierei sale, aceea a împărtășirii experienței, a maturității și a libertății artistice construite în timp.
Programul serii include compoziții de pe noul album alături de reinterpretări și perspective diferite asupra unor piese deja cunoscute, într-o formulă de trupă care pune accent pe construcția colectivă a sunetului. The Vagabonds funcționează ca un ansamblu în care fiecare muzician contribuie activ la arhitectura momentului muzical.
Blues-ul, rock-ul și jazz-ul se întâlnesc într-un echilibru firesc al tradiției și al prezentului, trecute prin sensibilitatea și experiența artistică a lui AG Weinberger. Muzica se dezvoltă organic, lăsând loc improvizației și dialogului direct dintre scenă și public, astfel încât fiecare concert își conturează propria identitate.
Seara din 15 aprilie propune o întâlnire cu un artist aflat într-un moment de sinteză și deschidere, în care muzica rămâne un proces viu și o formă de comunicare autentică.
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/2026/02/27/ag-weinberger-un-nou-concert-un-nou-repertoriu-o-trupa-noua/
18 aprilie, ora 19, NEGUȚÃTORUL DIN VENEȚIA, de William Shakespeare
Dramă
Durata: 150 minute (fără pauză)
'Neguțătorul din Veneția este o piesă despre antisemitism, despre poziția tragică a evreilor în lume, despre omul care este adus în situația de a refuza să mai accepte abuzul și despre răul pe care și-l face prin acest refuz. Nu poți să te aperi, fără să devii tu cel care face rău. Dreptatea este nedreaptă. Legea și principiul sunt pretextul și ornamentul cu care sunt acoperite relațiile umane, care sunt în esență inumane.'' (Eugen Gyemant)
Regie: Eugen Gyemant
Distribuție: Maia Morgenstern, Andrei Finți, Natalie Ester, George Remeș, Lorena Luchian, Mircea Drîmbăreanu, Isadora Băltățeanu, Filip Popescu, Cătălin Vîlcu, Anka Levana, Cristina Cîrcei, Mirela Nicolau, Mihai Ciucă, Andrei Miercure, Feras Sarmini
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/negutatorul-din-venetia/
19 aprilie, ora 19, NEGUȚÃTORUL DIN VENEȚIA, de William Shakespeare
Dramă
Durata: 150 minute (fără pauză)
'Neguțătorul din Veneția este un text despre bani, dar mai ales, despre o economie care se bazează pe bani imaginari. În acest sens, este extrem de actual și descrie evenimentul major care a modelat epoca pe care o trăim. Când toată lumea este datoare altcuiva și nimeni nu are în realitate niciun ban, cel mai grav lucru care se poate întâmpla este ca cineva să își ceară datoria. Este o putere foarte mare în gestul de a-ți cere ceea ce ți se datorează. Dar puterea se întoarce întotdeauna împotriva celui care o folosește.' (Eugen Gyemant)
Regie: Eugen Gyemant
Distribuție: Maia Morgenstern, Neculai Predica, Natalie Ester, George Remeș, Viorica Predica, Darius Daradici, Isadora Băltățeanu, Filip Popescu, Cătălin Vîlcu, Anka Levana, Cristina Cîrcei, Mirela Nicolau, Mihai Ciucă, Mircea Dragoman, Feras Sarmini
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/negutatorul-din-venetia/
22 aprilie, ora 19, RUDE PIERDUTE, de Nava Semel
Dramă
Durata: 105 minute (fără pauză)
Nava Semel (1954 - 2017) este autor și dramaturg israelian și internațional, câștigătoarea mai multor premii. De-a lungul carierei sale de scriitor care se întinde pe parcursul a 4 decenii, a publicat peste 25 de cărți originale. Scrierile sale cuprind ficțiune, piese de teatru, scenarii și librete de operă.
Rude pierdute este povestea imigranților care încearcă din toate puterile să se integreze într-o țară nouă fără a-și pierde identitatea. În ciuda dificultăților financiare cu care se confruntă, a cicatricilor din trecut și a suspiciunilor reciproce, între protagoniști se formează o adevărată legătură.
Regia: Mihaela Panainte
Distribuție:Roxana Guttman, Mircea Drîmbăreanu, Luana Stoica, Mircea Dragoman, Cristina Cîrcei, Cabiria Morgenstern, Andrei Miercure, Mihai Prejban, David Mihai Enache, Antonia Maria Dragoman, Dorina Păunescu, Mihai Ciucă, Nicolae Călugărița (voce radio)
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/rude-pierdute/
25 aprilie, ora 19, CÂNTAREA CÂNTÃRILOR
Dramă în limba idiș, cu titrare în limba română
Durata:120 minute (fără pauză)
'Cântarea Cântărilor' ('Shir Hashirim') este o odă a iubirii, compusă de Regele Solomon, considerată un superlativ al artei literare evreiești, înțeleasă drept 'Cântarea prin excelență', 'Cântarea cea mai frumoasă', sau, conform spiritului tradiției, 'Cântarea cea mai sacră'.
Pe scena Teatrului Evreiesc de Stat, cea mai fascinantă poveste de iubire din lume, cea mai pură înțelepciune și cea mai intensă experiență de viață capătă o valoare expresivă deosebită grație profunzimii emoționale și muzicalității unice a limbii idiș. În viziunea originală și captivantă a regizorului Alexander Hausvater 'accentul spectacolului este pus mai degrabă pe memorie si recrearea realității sociale, politice și istorice în cadențele cântecelor lui Solomon care ne fac să supraviețuim.'' (Alexander Hausvater)
Regie: Alexander Hausvater
Distribuție: Veaceslav Grosu, Iolanda Covaci, Geni Brenda Vexler, Marius Călugărița, Cristina Cîrcei, Darius Daradici, Mircea Dragoman, Mircea Drîmbăreanu, Natalie Ester, Arabela Neazi, Viorica Predica, Luana Stoica, Dorina Păunescu, Feras Sarmini, Denisa Beșleagă, Radu Catană, Remus Stănescu, Vlad Ciofiac, Silviu Stănescu, Maria Dinulescu
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/cantarea-cantarilor/
26 aprilie, ora 11, PERLE PE CALDARÂM
Concert de muzică tradițională evreiască
Durata: 70 minute
Folclorul evreiesc - o comoară inestimabilă a patrimoniului cultural universal - a reprezentat dintotdeauna un punct de reper al repertoriului teatral evreiesc. Creuzetul cultural est-european este locul în care s-au născut cele mai apreciate și mai originale creații ale muzicii tradiționale evreiești - muzica instrumentală evreiască, numită klezmer. Specificul modal al melodiilor evreiești a cucerit inimile multor generații de spectatori, iar temele și tonalitățile originale sunt premisa unui vector ascendent al manifestării artistice.
Regie: Andrei Munteanu
Distribuție: Lorena Luchian, Viorica Predica, Katia Pascariu, Geni Brenda Vexler, Roxana Guttman, Alina Tomi, Arabela Neazi, Carla Lifșin, Isadora Băltățeanu, Monia Pricopi, Mihai Ciucă, Nicolae Călugărița, Andrei Miercure, Filip Popescu, George Remeș, Mihai Prejban
Cu participarea Orchestrei Teatrului Evreiesc de Stat
Conducere muzicală: Bogdan Lifșin
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/perle-pe-caldaram/
26 aprilie, ora 19, VARȘOVIA GHID TURISTIC, de Hillel Mittelpunkt
Comedie
Durata: 120 minute (fără pauză)
O poveste captivantă despre iubire, istorie și regăsire
'O mamă și fiul ei călătoresc din Israel în Polonia natală. Ea, supraviețuitoare a Holocaustului, se întoarce la Varșovia, orașul copilăriei, pentru a recupera o clădire care aparținuse familiei înainte de război. Varșovia este un pretext, o fabulă, un loc și un timp care nu mai există, de fapt, decât în memoria afectivă. Realitatea e cu totul alta, amară, dezamăgitoare, umbrită de iluzii care se fac și se desfac pe măsură ce personajele sunt puse în situația de a se confrunta cu propriul trecut.' (Andreea Nanu)
Regie: Eugen Gyemant
Distribuție: Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Natalie Ester, Nicolae Botezatu, Viorica Predica
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/varsovia-ghid-turistic/
30 aprilie, ora 19, ACTUL DE CÃSÃTORIE, de Ephraim Kishon
Comedie
Durata: 90 minute (fără pauză)
Actul de căsătorie este considerată o comedie clasică, cu o carieră internațională. Montată la National Yiddish Theater Folksbiene din New York, și chiar ecranizată de regizorul israelian Menahem Golan, piesa oferă o privire în intimitatea cuplului Elimelech și Shifra. După 30 de ani de căsnicie, protagoniștii își revizuiesc sentimentele și își caută pasiunea pierdută din tinerețe. Când logodnicul fiicei lor vrea să vadă actul de căsătorie al viitorilor socri, părinții nu-și amintesc să fi avut vreodată un act de căsătorie.
Regie: Dan Tudor
Distribuție: Marius Călugărița, Arabela Neazi, Anka Levana, Veaceslav Grosu, Darius Daradici, Alina Tomi
Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/actul-de-casatorie/
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.