ABATORUL DE VISE
de Peretz Hirschbein

Teatrul Evreiesc de Stat anunță premiera spectacolului ABATORUL DE VISE, de Peretz Hirschbein, regia Alexandru Weinberger-Bara, sâmbătă 4 aprilie, ora 19.

Regie: Alexandru Weinberger-Bara

Distribuție: Andrei Miercure, Anka Levana, Mircea Dragoman, George Remeș, Luana Stoica, Katia Pascariu, Natalie Ester, Lorena Luchian

Scenografie: Ionuț Răcoreanu

Compoziție muzicală: Feras Sarmini

Spectacol recomandat de Forumul Cultural Austriac

Nerecomandat spectatorilor sub 14 ani

Link: https://teatrul-evreiesc.com.ro/spectacol/abatorul-de-vise/

Dramă în limba idiș, cu supratitrare în limba română

Durata: 90 de minute (fără pauză)

Într-o atmosferă încărcată de tensiuni și fragilitate umană, spectacolul explorează cu finețe lupta dintre speranță și deziluzie, dintre visul unei vieți mai bune și realitatea dură a marginalității perene. Prin tematica sa, textul dramaturgului aduce în prim-plan tema recurentă a condiției umane și a vulnerabilităților sale, prin prisma a opt personaje aflate la periferia socială, a unei lumi dominate de contraste și conflicte, într-un laitmotiv reiterat în relațiile dintre ele.

Peretz Hirschbein (1880-1948) reprezintă una dintre figurile proeminente ale culturii idiș moderne: dramaturg, prozator, jurnalist și regizor, un artist complet al primei jumătăți a secolului al XX-lea. Născut în gubernia Grodno, Polonia, ca fiu al unui morar, Hirschbein a copilărit într-un shtetl și s-a format intelectual la Grodno și Vilna, în medii studențești de yeshiva, cu preocupări legate de domeniul teologiei, limbii ebraice și istoriei evreilor. Debutul său literar a oscilat între poezie ebraică și proză idiș, dar adevărata vocație s-a cristalizat în dramaturgie. Piesa Miryam (1905) contura deja o predilecție pentru un anumit gen de atmosferă și o tipologie a personajelor influențate de curentul naturalist.

În 1908, Hirschbein s-a mutat la Odessa, unde a publicat piesa de teatru Yoyel. La scurt timp după aceea a urmat Af yener zayt taykh (Pe cealaltă parte a râului), prima sa piesă în limba idiș, produsă în limba rusă la Odessa.

În 1908, la Odessa, a fondat celebra trupă Hirschbein, prima companie idiș dedicată exclusiv teatrului de artă. A montat atât propriile sale piese, cât și ale unor dramaturgi precum Shalom Aleichem sau Shalom Asch. După destrămarea ei, Hirschbein a atins apogeul creației dramatice prin cele patru capodopere ale repertoriului idiș: A farvorfn vinkl (Un colț uitat, 1912), Di puste kretshme (Hanul părăsit, 1913), Dem shmids tekhter (Fiicele fierarului, 1918) și Grine felder (Câmpii verzi, 1918).

Moștenirea sa rămâne un teatru de o subtilitate excepțională, tradus și jucat internațional, iar filmul Grine felder, regia Jacob Ben-Ami și Edgar G. Ulmer (1937), este considerat una dintre cele mai importante creații cinematografice idiș.

Alexandru Weinberger-Bara este originar din Oradea și a absolvit studiile de regie la Max Reinhardt Seminar din Viena în 2017. A realizat spectacole atât în Austria, cât și în România, la teatre precum Volkstheater Wien, Teatrul Municipal Oradea, Schauspielhaus Salzburg, WERK-X Petersplatz, Teatrul Național 'Marin Sorescu' din Craiova, Hamakom Nestroyhof Wien, precum și la Teatrul Național Timișoara. Practica sa artistică se canalizează în special spre dezvoltarea durabilă a practicilor teatrale multilingve în contextul unei societăți fragmentate.

Din necesitatea de a reprezenta pe scenă diversitatea limbilor, a destinelor și a spațiilor intermediare au luat naștere producții precum 'FUR:SORGE' de Thomas Perle (Kosmos Theater Wien) și 'UNION PLACE' de Elise Wilk (Schauspielhaus Salzburg). De asemenea, realizează laboratoare de teatru și ateliere (cu profesioniști și amatori) și curatoriază proiecte interculturale (OPEN SPACE - Transkulturell Osnabruck 2022).

Alexandru Weinberger-Bara are totodată o colaborare de lungă durată cu Forumul Cultural Austriac, în cadrul diverselor proiecte pe care le realizează în România, cel mai recent fiind 'UNION PLACE' de Elise Wilk, la Schauspielhaus Salzburg/Teatrul Național din Timișoara.