Organizațiile societății civile avertizează: Cine va decide la CNCD ce e discriminarea? 2-3 voturi pot deveni suficiente

Coaliția Anti-discriminare trage un semnal de alarmă asupra proiectului de modificare a Procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor, publicat de Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pe 19 martie, promovat sub conducerea vicepreședintelui interimar Cătălin Raiu. Aceste modificări slăbesc semnificativ modul în care sunt adoptate hotărârile în cazurile de discriminare.

Organizațiile semnatare au transmis către CNCD o scrisoare oficială prin care își exprimă îngrijorarea că aceste schimbări pot afecta direct protecția drepturilor fundamentale în România și încrederea publicului în instituția care ar trebui să combată discriminarea.

Proiectul vizează reguli esențiale privind autosesizarea, conexarea dosarelor, cvorumul ședințelor de deliberare și majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârilor. În centrul schimbării se află introducerea sintagmei 'membrii aflați în exercitarea mandatului' și raportarea majorității la aceștia, nu la componența legală a Colegiului Director.

Pe scurt, asta înseamnă că decizii privind existența unor fapte de discriminare ar putea fi luate de un număr mult mai mic de membri decât cel prevăzut de actualele reguli. În condițiile în care Colegiul director funcționează în prezent cu doar 5 membri, hotărârile ar putea ajunge să fie adoptate cu doar 3 voturi sau, dacă numărul membrilor scade și mai mult, chiar cu 2 voturi, ceea ce slăbește caracterul colegial al deciziei și garanția unei deliberări reale.

Până acum, regula a fost clară: Colegiul director este compus din 11 membri, iar pentru adoptarea unei hotărâri sunt necesare cel puțin 6 voturi. Acest prag nu este unul formal, ci reflectă nevoia ca deciziile într-un domeniu sensibil, precum discriminarea, să fie rezultatul unei analize colective, nu al opțiunii unui număr restrâns de persoane.

Organizațiile semnatare atrag atenția că problema reală este blocajul instituțional generat de neocuparea la timp a locurilor vacante din Colegiul director. Această situație nu poate fi remediată de CNCD prin slăbirea propriilor reguli de deliberare. Totuși, exact în această direcție merge proiectul care nu înlătură cauza acestei crize de funcționare, ci reduce garanțiile în baza cărora sunt adoptate hotărârile.

Cifrele arată că acest blocaj există deja de mai mult timp și a fost agravat de modificările introduse în 2024 în Procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor, prezentate la acel moment ca instrument de eficientizare. În realitate, efectele au fost contrare: numărul de dosare nesoluționate în anul în care au fost constituite a crescut de la 534 în 2023 la 779 în 2024 și la 1002 în 2025, în condițiile în care în 2025 au fost înregistrate 1020 de dosare noi, iar doar 18 dintre cele constituite în acel an au fost soluționate în același an.

În opinia organizațiilor semnatare, aceste modificări nu rezolvă problema, ci riscă să o agraveze prin hotărâri mai fragile, mai ușor de contestat în instanță, și o încredere mai scăzută în capacitatea CNCD de a oferi protecție efectivă persoanelor discriminate.

Coaliția Anti-discriminare cere Parlamentului completarea de urgență a Colegiului director până la componența prevăzută de lege, păstrarea regulilor care asigură o deliberare colectivă reală și identificarea unor soluții legale și durabile pentru blocajul instituțional, nu reducerea garanțiilor procedurale.

Organizațiile semnatare Coaliția Anti-discriminare
Asociația ACCEPT
Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI)
Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală
Tineri pentru Tineri (TpT)
Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
Centrul FILIA
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.)
Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE)
Societatea Academică din România (SAR)
Asociația Sens Pozitiv