CONCLUZII

Creșterea natalității în România: consensul legislativ și prioritățile europene trebuie să răspundă nevoilor familiilor

* Datele recente arată că, în 2025, s-au născut puțin peste 145.000 de copii, iar aproximativ 20% din cuplurile din România suferă de infertilitate.

* Reprezentanții Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) atrag atenția că, în contextul cifrelor actuale, trebuie sprijinită familia în ansamblu, atât prin legislație, cât și prin informare și educație.

* Legislativul a declarat consens pentru creșterea natalității: reprezentanți ai mai multor partide politice au susținut, la unison, că este nevoie de măsuri coordonate și concrete, atât medico-sociale, cât și financiare pentru sprijinirea familiilor.

* La nivel european, infertilitatea este recunoscută oficial ca fiind principala cauză medicală a declinului natalității.

Participanții la masa rotundă 'Fertilitatea și infertilitatea în România. Nevoia de informare și educare' organizată de Comisia pentru sănătate și Subcomisia pentru dezvoltare și populație din Senatul României, împreună cu Revista Politici de Sănătate, au prezentat prioritățile în domeniul natalității și soluțiile pe care le oferă statul cuplurilor care își doresc copii.

Principala concluzie a evenimentului a fost că, pentru a combate declinul populației și a răspunde nevoilor celor care își doresc copii, este nevoie de consens legislativ și de colaborare permanentă între autorități, populație și mediul privat.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)

'Trebuie să sprijinim familia în ansamblu, mai ales în contextul natalității actuale. Protecția la locul de muncă este foarte importantă, mai ales pentru mămicile tinere. Educația și informarea sunt esențiale. Nu se rezumă doar la comunicarea prin mass-media, ci trebuie să mergem în comunități, să discutăm direct cu oamenii și să le oferim informațiile de care au nevoie. Parteneriatul este cel mai important. Indiferent de modul în care percepem prioritățile sau nevoile, colaborarea, comunicarea și transparența sunt esențiale. Numai astfel putem asigura succesul și dreptul fiecăruia de a avea o familie'.

Consens pentru natalitate

Creșterea natalității devine un subiect din ce în ce mai important pe agenda publică, iar principalele partide politice și-au exprimat deja susținerea pentru măsuri care pot aduce beneficii familiilor sau persoanelor care își doresc copii.

Prof. univ. dr. Carmen Orban, președintele Subcomisiei pentru populație și dezvoltare, membru Comisia pentru sănătate, Senatul României

'Ca senator, am inițiat un proiect de lege dedicat acestui subiect, prin care mediul privat să poată fi un partener real în creșterea natalității. Proiectul, care a fost aprobat în Senat, prevede ca și companiile angajatoare din România să fie stimulate să adopte măsuri efective și sporite pentru încurajarea mediului familial al angajaților proprii și a oportunității acestora de a deveni părinți. Concret, vorbim despre posibilitatea ca toate firmele să poată direcționa o parte din deducerile fiscale către acoperirea costurilor pentru proceduri de fertilizare in vitro (FIV) sau alte servicii de sprijin pentru familie - inclusiv grădinițe, școli și servicii educaționale'.

Proiectul a avut susținerea senatorilor din mai multe comisii, inclusiv de sănătate, apărare, buget, muncă sau juridică

Prof. univ. dr. Adrian Streinu- Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat

'Natalitatea în România a înregistrat o pantă descendentă în ultimii ani și este absolut necesar să găsim soluții pentru a ajunge pe un trend ascendent. Sper ca până la sfârșitul acestui an sau până la jumătatea anului viitor, să avem un cadru legislativ clar, în așa fel încât o serie de beneficii care se impun a fi legiferate să fie stabilite clar, iar rezultatul să se traducă, în următorii ani, în creșterea natalității'.

Creșterea natalității nu reprezintă doar o provocare medicală, ci și una financiară.

Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat

'România are nevoie de politici publice stabile și predictibile în acest domeniu. Avem nevoie de programe naționale consistente pentru fertilizare in vitro, acces mai bun la diagnostic și tratament pentru infertilitate, programe de informare privind fertilitatea și sănătatea reproductivă și servicii medicale accesibile în toată țara, nu doar în câteva centre mari. Decizia de a avea copii nu este influențată doar de dorință, ci și de stabilitatea economică, de accesul la servicii medicale și de sentimentul că societatea sprijină această alegere'.

Alexandru Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților

'Situația demografică a României este una critică și avem nevoie de toți cei prezenți aici pentru a identifica soluții. Zonele esențiale în acest efort sunt educația, sănătatea și familia, iar împreună putem să facem mai mult. Sistemul de învățământ a ignorat sau a considerat tabu tema fertilității și infertilității. Tinerii nu știu care sunt factorii de risc, posibile soluții sau că infertilitatea se poate preveni. Avem nevoie ca informarea să fie una corectă și bazată pe date științifice, iar profesorii trebuie să aibă competențele necesare pentru a parcurge acest proces într-un mod eficient. De asemenea, este nevoie de infrastructură educațională. Chiar dacă un cuplu tânăr vrea copii, nu are unde să-i lase în siguranță când merge la serviciu. Lipsa creșelor, grădinițelor și a școlilor cu program prelungit face ca un copil să devină un 'obstacol' în carieră. Avem nevoie de infrastructură școlară, astfel încât tinerii să nu considere că un copil este o povară'.

Pentru a răspunde nevoilor complete ale familiilor este nevoie de un program coerent, bine structurat și de o colaborare reală între ministere și autoritățile locale.

Dr. Vass Levente, vicepreședinte Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților

'Avem nevoie de o strategie națională clară, care să stabilească procentele de contribuție ale fiecărei instituții care ar trebui să fie implicată în subiectul natalității. Susțin inițiativa colegilor senatori de a crea o lege în acest sens și vă asigur de tot sprijinul nostru și în Camera Deputaților. Este important ca în această lege să fie precizate clar responsabilitățile fiecărei instituții, inclusiv contribuția autorităților publice locale - de exemplu, un procent de 30%. Astfel, vom oferi cadrul legal necesar, mai ales pentru municipiile mari care nu au spitale județene de urgență, să contribuie corect la aceste servicii medicale, sociale și de politică sanitară'.

Marius Humelnicu, președinte Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Senat

'România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare - tot mai puțini copii se nasc, iar numărul anual al nașterilor a ajuns la sub 145.000, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. Nu vorbim doar despre o statistică, ci despre viitorul societății noastre. Fertilitatea nu trebuie privită exclusiv din perspectivă medicală. Este o problemă complexă, care ține de siguranța economică a tinerilor, de accesul la locuințe și de stabilitatea locurilor de muncă. Familiile au nevoie de predictibilitate, iar statul trebuie să fie un partener real în acest proces'.

Ion Cristinel Rujan, președinte Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Senat

'Făcând o analiză cu privire la legislația existentă în România pe acest domeniu, am constatat că nu am am ajuns la nivelul care să cuprindă toate aspectele juridice ale acestor probleme care se găsesc la interferența mai multor drepturi: ale omului, ale copilului, ale familiei și bioetica. Cred că se impune, pentru viitor, să avem acest act normativ complex care să cuprindă aspecte legate de maternitate, paternitate, de filiație, adopție, consimțământ, discernământ, dar și aspecte legate de tratamentul juridic al embrionilor, transferul sau donația lor, criogenia embrionilor ori problema juridică a mamelor surogat și efectele contractelor de surogație, care nu sunt acceptate în multe state europene'.

Daniela Mihai, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Senat

'Trebuie să ne gândim la viitor. Sprijinul acordat pentru aceste măsuri din zona natalității- fertilității - infertilității trebuie să fie necuantificabil. Dacă stăm să ne uităm la Programul FIV, care în anii trecuți a fost de aproximativ 150 milioane lei, dorința este de dublare a acestei sume, valoarea să fie mult mai mare per familie, per doritor și, automat, numărul de beneficiari, care acum este de 10.000, să crească. Ca impact, vorbim de 0,01% din PIB'.

Laurențiu Țepeluș, membru Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI

'Susțin necesitatea programelor guvernamentale pentru tratarea infertilității. Asemenea inițiative vin în sprijinul familiilor tinere dornice de a avea copii și care întâmpină dificultăți în acest sens. Dezbaterile sunt un prilej de clarificare a pașilor legislativi și practici de ameliorare a unei probleme ce ține de dăinuirea noastră ca neam'.

Victoria Stoiciu, membru Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane

'Suntem pe locul 2 în Uniunea Europeană în ceea ce privește prăbușirea natalității. Soluțiile trebuie să vină din toate direcțiile- creșterea natalității trebuie abordată multisectorial, de la programe naționale de sănătate, inclusiv de screening pentru endometrioză, până la programe sociale, deoarece avem, pe de o parte, familii care-și doresc copii, dar nu pot fie din cauza stării de sănătate, fie din cauza incertitudinii financiare, economice și sociale. Trebuie să investim în programe sociale de sprijin pentru familiile de tineri, pentru mame, iar aici mă refer în primul rând la creșe și grădinițe, al căror număr a scăzut constant'.

Prof. univ. dr. Aurel Mohan, Comisia pentru sănătate, Senat

'Este nevoie de colaborare în echipă. Este nevoie de colaborare între legislativ, Guvern și mediul privat pentru a sprijini familiile care își doresc copii'.

Priorități europene

Infertilitatea este recunoscută oficial ca fiind principala cauză medicală a declinului natalității.

Gabriela Firea, reprezentant al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din Parlamentul European

'La nivel european, prin Raportul Matic s-a obținut recunoașterea accesului la tratamentele de fertilitate ca drept uman fundamental. Parlamentul European cere acum ca tratamentele FIV să nu mai fie considerate 'opționale', ci incluse în pachetele de bază de asigurări medicale. Propunerile mele pentru următorii ani sunt transformarea programului de vouchere într-un Program Național Permanent, garantat prin lege, finanțare europeană masivă - de exemplu, pot fi utilizate fonduri din programe precum EU4Health sau Horizont Europe, screening național pentru endometrioză. O boală care afectează 1 din 10 femei și care trebuie depistată în școli și universități pentru a salva fertilitatea'.

Datele prezentate arată că rata natalității din Europa a atins un minim istoric de doar 1,34 nașteri vii per femeie în 2024 - mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru a menține stabilitatea populației. Această criză a fertilității va avea consecințe grave pentru societățile europene - de la deficitul de forță de muncă la sisteme de asistență socială nesustenabile, scăderea nivelului de trai și o pierdere a competitivității globale.

Dr. Dimitrios Georgiopoulos, vicepreședinte senior Merck Healthcare Mid-Europe

'În contextul tendințelor sociale actuale, multe persoane amână decizia de a avea copii - din motive profesionale, financiare sau personale. Consecințele sunt grave. Se preconizează că forța de muncă a Europei va scădea cu peste 20% până în 2070, ceea ce va pune o presiune uriașă pe sistemele de pensii concepute pentru o forță de muncă mult mai numeroasă. Ponderea populației UE cu vârsta de 65 de ani și peste este așteptată să crească până la aproximativ 30% până în 2070. În același timp ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste, care este deja mai mare de 22% astăzi, este estimată la aproape o treime din populația UE până în 2050, cu mai puțin de două persoane în vârstă de muncă pentru fiecare pensionar. Compania Merck si-a propus să facă parte din soluție. Un exemplu pe care îl evidențiez este beneficiul pentru fertilitate, disponibil în România din 2024. Acest program oferă angajaților care se confruntă cu probleme de fertilitate sprijin financiar și îndrumare emoțională. Face parte dintr-o politică globală a companiei care acoperă cei peste 62.000 de angajați din întreaga lume. De asemenea, am elaborat și propus, împreună cu experți de renume și organizații de pacienți, un Manifest european privind fertilitatea, un apel la acțiune care îndeamnă liderii europeni să acorde prioritate sănătății reproductive și să elimine decalajul de fertilitate'.

Cele trei priorități ale manifestului UE sunt: informare, educație și prevenire privind infertilitatea, societăți și locuri de muncă prietenoase cu familia și fertilitatea, îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului infertilității.

Programe naționale și sprijin financiar

Autoritățile din România susțin dorința familiilor de a avea copii prin Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității (FIV).

Anca Beu, director general adjunct, Direcția Generală Politici și Programe pentru Familie, Demografie și Dezvoltare Umană, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

'Deși au existat dificultăți administrative și sincope în finanțare, rezultatele sunt foarte bune: în perioada 2022-2023, prin acest program s-au născut peste 2.000 de copii. Programul, inițiat de Ministerul Familiei și preluat ulterior de Ministerul Muncii, continuă să beneficieze de finanțare pentru aproximativ 10.000 de beneficiari anual, prin acordarea a două tipuri de vouchere - pentru medicamente și pentru proceduri medicale. Ne dorim ca acesta să funcționeze pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru a asigura predictibilitate și continuitate. În prezent, cadrul legislativ este în proces de avizare interministerială, iar autoritățile analizează și posibilitatea extinderii finanțării prin fonduri europene, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a programului'.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene gestionează Programul Sănătate, finanțat din fonduri europene, cu o alocare de peste 3,6 miliarde de euro.

Anicuța Trăistaru, director general Direcția Generală Programul de Sănătate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

'În acest context, am identificat posibilitatea de a sprijini programul de fertilizare in vitro prin redirecționarea a 20 de milioane de euro din fonduri europene. Aceste fonduri vor completa efortul bugetului de stat și vor permite acordarea de vouchere în valoare de 15.000 de lei, similar programului național, însă cu prioritate pentru persoanele vulnerabile, cu venituri reduse sau din medii defavorizate, conform criteriilor europene de finanțare. Obiectivul nostru este să folosim eficient fondurile europene pentru a susține accesul la tratamente FIV, în special pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin'.

Ghidul Solicitantului pentru apelul de proiecte 'Programe dedicate creșterii natalității la nivel național (FIV)' s-a aflat în consultare publică până pe 20 martie 2026. În perioada următoare, propunerile și observațiile primite vor fi analizate, urmând să fie elaborată forma finală a ghidului, în vederea lansării apelului de proiecte.

La nivelul sectorului 2 al Capitalei se derulează un program local de sprijin financiar pentru viitoarele familii.

Andrei Ohaci, viceprimarul Sectorului 2 din București

'Discuția despre fertilizarea in vitro trebuie privită nu doar ca o intervenție medicală, ci ca o politică publică esențială pentru sprijinirea familiilor și pentru echilibrul demografic al României. Cred cu tărie că soluțiile nu trebuie să vină doar de la nivel național; autoritățile locale au un rol important. Comunitățile pot identifica rapid nevoile reale ale oamenilor și pot construi programe concrete de sprijin. La nivelul Sectorului 2 al Municipiului București am decis să intervenim activ printr-un program dedicat cuplurilor care se confruntă cu infertilitate. Prin acest proiect, oferim un sprijin financiar de până la 20.000 de lei pentru fertilizare in vitro, sumă care poate acoperi până la trei proceduri pe an. Programul a fost lansat în regim pilot anul trecut și rezultatele ne-au arătat cât de mare este nevoia. Am finanțat 300 de locuri, oferind astfel o șansă reală pentru sutele de familii care își doresc să devină părinți'.

Alexandra Dobre, director general adjunct DGASPC Sector 2

'Ne confruntăm cu o realitate care nu mai poate fi ignorată: scăderea natalității și dificultățile tot mai mari cu care se confruntă cuplurile care își doresc copii. Lipsa informațiilor corecte, costurile ridicate și accesul limitat la servicii medicale specializate sunt doar câteva dintre barierele identificate. Este necesară o strategie națională coerentă, bazată pe informare, educație și politici publice integrate, dar și implicarea angajatorilor în sprijinirea vieții de familie. Pentru noi, la DGASPC Sector 2, aceste direcții nu sunt doar teme de dezbatere, ci priorități concrete. Programul local de sprijin pentru fertilizare in vitro (FIV) reprezintă un exemplu clar de intervenție directă, prin care oferim șanse reale cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea. Considerăm că astfel de inițiative locale sunt esențiale și trebuie susținute și extinse, pentru a completa eforturile naționale și pentru a răspunde nevoilor reale ale comunității'.

Dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)

'Scăderea natalității are un impact direct asupra sistemului de sănătate. O populație îmbătrânită generează presiune pe sistem și pe serviciile de sănătate. Scăderea natalității este un fenomen demografic plurifactorial care trebuie adresat multisectorial. Pe lângă măsurile de sănătate, trebuie menținute și măsurile de sprijin social și educațional pentru tinerele familii. Nu în ultimul rând, este necesară educația atât a tinerelor cupluri, cât și a profesioniștilor din sănătate care să adreseze stigma infertilității'.

Acces la investigații de specialitate și terapii

Iulia Stoea, director general adjunct, Direcția Generală Relații Contractuale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate

'Analizele hormonale și ecografiile transvaginale sunt decontate în ambulatoriu, iar în spitalizare de zi sau continuă se pot deconta toate investigațiile și serviciile necesare pentru rezolvarea cazului. Analizele și investigațiile medicale legate de sarcină se decontează la nivel realizat în ambulatoriu. De asemenea, consultațiile de prevenție și planificare familială la medicul de familie și în ambulatoriul clinic sunt decontate, însă serviciile sunt slab accesate: anul trecut, doar 14.000 de consultații de planificare familială au fost efectuate în ambulatoriu la nivel național, iar la nivelul medicilor de familie doar 700 de consultații. Programul național de endometrioză asigură tratamentul specific, dar a fost utilizat de puține paciente în primii doi ani (209 de persoane în 2024 și 176 de persoane în 2025)'. De asemenea, a mai explicat că CNAS încurajează propuneri pentru pachete standardizate care să includă consultații, analize și investigații imagistice într-o singură vizită la furnizorul de servicii medicale.

Prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR)

'În România sunt autorizate, prin proceduri naționale și europene, principalele clase terapeutice utilizate în tratamentul infertilității, inclusiv: gonadotropine, agoniști și antagoniști GnRH, modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici și terapii cu progesteron pentru suport luteal. Toate aceste medicamente sunt evaluate și autorizate în conformitate cu standardele europene și sunt utilizate conform ghidurilor de specialitate în reproducerea asistată. Considerăm că abordarea infertilității trebuie să includă educație și informare corectă a populației, acces la servicii medicale de calitate, încredere în sistemul de sănătate, politici publice coerente și sustenabile'. De asemenea, Agenția își reafirmă angajamentul de a contribui la politicile privind creșterea natalității prin expertiză științifică, colaborare europeană, reglementare riguroasă și promovarea utilizării sigure a medicamentelor.

Opinia specialiștilor

Rata cuplurilor care se confruntă cu probleme de fertilitate este de aproximativ 20%, similar cu cea din alte țări europene. Totuși, există încă dificultăți care trebuie abordate și oportunități de îmbunătățire a situației.

Dr. Andreas Vythoulkas, clinica Genesys Athens

'Există două probleme majore. Prima este informarea. Aceasta trebuie abordată pe două niveluri: la nivelul populației generale, adică la cei care se confruntă efectiv cu infertilitatea (vedem cupluri care nu se adresează mult timp unui medic, stând acasă și neștiind ce opțiuni există) și la nivelul sistemului medical- primul pas pentru un cuplu sau pacient este să meargă la medicul de familie. Ar trebui să existe un protocol clar care să stabilească pașii următori: cum trebuie îndrumatecuplurile, când și cum sunt direcționate către specialiști, mai ales în cazurile în care vârsta femeii este un factor esențial. În prezent, deseori medicul de familie recomandă doar suplimente sau o perioadă de așteptare, fără un ghid clar. A doua problemă este financiară. Procedurile de fertilizare in vitro sunt foarte costisitoare. În prezent, programul național acoperă aproximativ 50-60% din costurile totale, ceea ce reprezintă o susținere, dar nu suficientă'.

Dr. Andreea Velișcu, șef secție Obstetrică Ginecologie 1, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie 'Prof. Dr. Panait Sîrbu', Clinica Embryos

'Fără acces la informație corectă și la educație medicală, multe cupluri ajung prea târziu la specialist, iar timpul devine un factor critic în parcursul lor reproductiv. Fertilitatea nu este doar un subiect personal, ci și unul care ține de politici publice, acces la servicii medicale și programe de susținere reale și coerente. Sper ca aceste inițiative punctuale să conducă către intervenții sistemice pentru coerență, educație și continuitate'.

Natalitatea nu reprezintă doar o problemă demografică, este un indicator direct al funcționalității întregului sistem public de sănătate.

Dr. Călin Boeru, șef Secție Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Județean de Urgență 'Dr. Constantin Andreoiu' Ploiești

'Creșterea natalității trebuie să aibă drept fundament funcționarea corectă a maternităților, a secțiilor de obstetrică din spitalele publice prin reconfigurarea rețelei de maternități și printr-o finanțare corectă. Actualizarea finanțării reprezintă o necesitate, având în vedere complexitatea cazurilor, riscurile și resursele umane, de multe ori subevaluate, toate generând o presiune pe bugetul spitalului și, implicit, pe calitatea actului medical. Sistemul trebuie să mențină capacitatea de a gestiona o naștere în siguranță în orice moment, chiar dacă volumul anual de cazuri este mai mic. De asemenea, este nevoie să aducem în discuție și politici, acțiuni destinate Diasporei, stimularea întoarcerii tinerilor și recunoașterii calificărilor obținute în străinătate, eliminarea anxietății în cazul nașterii primului copil sau reconfigurarea concediului pentru creșterea copilului printr-o plată decentă, precum și printr-o stimulare financiară în cazul revenirii la muncă și acordarea de credite cu dobânzi mai mici pentru familiile tinere'.

Propuneri de final

La masa rotundă au participat reprezentanți ai Centrului de Medicină Materno- Fetală și Reproducere Umană Medlife, Clinicii de Fertilitate Sanador, Rețelei Medicale Wellborn, Fertility Institute- Regina Maria, Centrului Medical Internațional București, Clinicii de fertilitate Gynera, Medic Line și Umana Fertility.

Propuneri:

* AMH (hormonul Anti-Mullerian) și spermograma trebuie incluse în lista de analize decontate la nivelul medicului de familie.

* Infertilitatea trebuie recunoscută oficial ca o boală de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății și tratamentul trebuie decontat, ca în orice boală.

* În cabinetele clinicilor specializate ajung din ce în ce mai multe persoane/cupluri tinere cu infertilitate provocată și de mediul epigenetic exterior, începând cu alimentația și terminând cu factori toxici, etc.

* Toate programele publice trebuie să se adreseze unor categorii de paciente care, într-adevăr, pot beneficia de ele - este nevoie de criterii foarte clare de includere în astfel de programe din banii publici.

* Sunt necesare grupuri de lucru specializate pentru fiecare componentă din zona natalității.

* Programele locale de sprijin financiar pentru proceduri de fertilizare in vitro - fără limită de venit pentru cupluri.

* Este necesară decontarea unui pachet minim de investigații pentru orice cuplu tânăr care pot ajuta la prevenirea sau depistarea precoce a infertilității.

* Sunt necesare deduceri semnificative din impozitul pe venit în funcție de numărul de copii ai unui cuplu.