Diana Buzoianu, ministră USR, depune proiect pentru ca hărțuirea sexuală să fie incriminată indiferent dacă există sau nu relații de muncă

Infracțiunea de hărțuire sexuală nu mai reflectă, așa cum este ea definită în Codul penal, realitățile din societatea contemporană și formele moderne prin care comportamentele abuzive se pot manifesta. De aceea, Diana Buzoianu, deputată USR și ministră a Mediului, depune proiect de lege pentru ca incriminarea să fie extinsă și în afara relațiilor de muncă. Totodată, Diana Buzoianu propune ca hărțuirea sexuală să poată fi sancționată și dacă nu este repetată, ci realizată o singură dată, atunci când sunt puse presiuni ce crează o stare de temere, când victima se află în îngrijirea abuzatorului sau când este elev al acestuia.

'Femeile și fetele din România trebuie să fie în siguranță. Hărțuirea sexuală este o infracțiune care, astăzi, e legată de existența unei relații de muncă și care trebuie să fie repetată pentru a fi sancționată. Dar de ce acceptăm aceste condiții ca fiind naturale? Dacă o femeie e hărțuită de cineva cu care nu are relații de muncă, de ce e mai puțin gravă fapta? Dacă hărțuirea e realizată cu presiune, iar victima e, de exemplu, studenta abuzatorului, de ce considerăm normal ca fapta să fie pedepsită doar dacă e repetată, când acolo e clar o disproporție uriașă de putere? De ce nu e sancționată direct? Aceste întrebări au un răspuns evident: e nevoie de îmbunătățirea legii. Asta vom face și mă bucur că au venit alături de mine, în acest demers, reprezentante de la celelalte partide proeuropene. Asta ne arată că legile privind drepturile femeilor pot să unească transpartinic', declară Diana Buzoianu, deputată USR și ministră a Mediului.

În forma actuală a Codului penal, hărțuirea sexuală este incriminată dacă e vorba de 'pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare'.

Or, realitatea socială arată că hărțuirea sexuală nu se consumă exclusiv în sfera relațiilor de muncă și similare acestora. În mod practic, comportamentele inadecvate de pretindere a unor favoruri sexuale pot apărea în contexte diverse: în relații de prestări servicii, în mediul educațional, în relații de dependență informală ori, frecvent, în spațiul public și în interacțiuni mediate digital.

Proiectul USR propune modificarea Codului penal astfel încât să hărțuirea sexuală să fie definită drept 'pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare'.

Dacă fapta a fost comisă în cadrul unei relații de muncă sau similare, limitele de pedeapsă urmează să se majoreze cu jumătate.

Totodată, chiar dacă nu are un caracter repetat, proiectul USR propune extinderea răspunderii penale și pentru fapta de a pretinde favoruri de natură sexuală dacă a fost utilizată orice formă de presiune asupra victimei și e de natură să-i producă acesteia o stare de temere, într-una din situațiile următoare:

a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;

b) fapta a fost comisă de către un membru al familiei sau de către o persoană care conviețuiește cu victima;

c) victima se află într-o stare de vulnerabilitate vădită, datorată vârstei, bolii, unui handicap fizic sau psihic, sarcinii sau unei situații de dependență;

d) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.