Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și a constatat că Legea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 este constituțională în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că legea criticată a fost adoptată cu respectarea art.1 alin.(3) și (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1), art.64 alin.(1), art.138 și art.141 din Constituție, întrucât, pe de o parte, dezbaterea și adoptarea legii s-a realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art.76 alin.(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, valorificarea unor aspecte din Avizul Consiliului Economic și Social nu este obligatorie, având în vedere caracterul consultativ al acestuia.

Curtea a mai reținut că majoritatea criticilor formulate au vizat menținerea în plată a cuantumului actual al pensiilor, alocațiilor pentru copii și a burselor studențești, aspecte care, însă, nu fac obiectul de reglementare al legii criticate, ci al Legii nr.141/2025 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2026. Prin urmare, Curtea a constatat că nu au fost încălcate prevederile constituționale invocate.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

- scurtarea termenelor prevăzute de regulamentele parlamentare în procedura de adoptare a legilor se poate realiza doar prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art.76 alin.(3) din Constituție, iar legea criticată a fost adoptată în condițiile art.76 alin.(3) din Constituție;

- avizul Consiliului Economic și Social nu are caracter obligatoriu, ci consultativ, existând doar obligația solicitării acestuia. Totodată, sub aspectul constituționalității legii, nu are nicio relevanță faptul că actul normativ criticat a fost avizat favorabil doar de reprezentanții patronatelor, nu și de cei ai sindicatelor sau fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, Curtea a constatat că:

- modul în care s-a realizat fundamentarea și construirea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are nicio relevanță în privința constituționalității legii;

- aspectele referitoare la menținerea valorii punctului de referință utilizat în calculul cuantumului pensiilor general și suspendarea mecanismului de majorare a acestuia pentru anul 2026 nu fac obiectul legii criticate, ci al Legii nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care este deja în vigoare;

- aspectele referitoare la menținerea la același nivel și în anul 2026 a alocațiilor pentru copii și burselor studențești nu face obiectul legii criticate, ci al Legii nr.141/2025 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, care sunt deja în vigoare;

- bugetul reprezintă un plan financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor statului, și este elaborat de Guvern pe baza legilor aflate în fondul activ al legislației, legi care stabilesc atât veniturile, cât și cheltuielile statului. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are ca obiect modificarea/completarea/abrogarea legilor care stabilesc veniturile sau angajează cheltuielile statului ori stabilirea unor sarcini fiscale;

- aprobarea de către ministrul finanțelor a limitelor lunare de credite de angajament și bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat și de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, este o expresie a dispozițiilor constituționale și legale referitoare la rolul și funcțiile ministerelor;

- instituirea unor interdicții absolute de virare a creditelor bugetare între diferitele subsisteme ale asigurărilor sociale, fără a permite nicio excepție pentru situații de urgență socială sau dezechilibre temporare, precum și reglementarea competenței Ministerului Finanțelor de a restitui deschiderile de credite bugetare în cazul nerespectării unui termen administrativ de raportare reprezintă aspecte de opțiune legislativă în materie bugetară;

- derogările, excepțiile și autorizările speciale față de regulile generale aplicabile gestiunii fondurilor publice nu afectează claritatea și previzibilitatea normativă, componente esențiale ale principiului securității juridice. Destinatarii direcți ai normelor criticate sunt autoritățile publice, care au capacitatea să pună în aplicare noile dispoziții în mod rapid și coerent tocmai pentru a asigura sustenabilitatea politicii sociale a statului.

*

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.