Educația nu poate rămâne o prioritate doar pe hârtie

Bugetul Educației pentru anul 2026 confirmă, din păcate, o realitate pe care o semnalez constant: educația continuă să fie tratată ca o prioritate declarativă, dar nu și una susținută prin alocări bugetare adecvate.

Deși Guvernul invocă o creștere a bugetului, analiza structurii acestuia arată clar o reducere a fondurilor alocate pentru cheltuielile de personal, dar într-adevăr creșteri pentru capitolul bunuri și servicii, respectiv fonduri externe. Astfel, 'cheltuielile de personal' la nivelul întregului buget al Ministerului Educației și Cercetării (MEC): de la 37,01 mld. la 35,97 mld. lei, înregistrează o scădere de 2,81%, iar la nivelul învățământului preuniversitar, doar la cap. 6501, chiar mai semnificativă, o scădere de 3,23%, de la 35,63 mld. la 34,48 mld. lei.

Aceste ajustări nu sunt simple corecții tehnice, ele se traduc direct în dificultăți reale pentru unitățile școlare: subdimensionarea necesarului de resursă umană, demotivarea acesteia, ceea ce se traduce în teren printr-o presiune crescută asupra cadrelor didactice și directorilor de școli, un sistem de educație care funcționează la limită!

În schimb, pentru 'bunuri și servicii' bugetul la nivelul întregului minister (MEC), are o creștere este de 30,67% (de la 827 mil. la 1.081 mil. lei), ceea ce defalcat, înseamnă:

* pentru învățământ preuniversitar (6501): doar +7,58% (de la 58,9 mil. la 63,4 mil. lei);

* pentru învățământ universitar (6510): +32,66% (de la 762 mil. la 1.011 mil. lei) - acesta fiind principalul motor al creșterii totale.

Se poate traduce această situație în condițiile lipsei de personal din preuniversitar, prin externalizarea serviciilor? Această soluție este mult mai păguboasă, iar despre 'bunuri', în majoritatea unităților școlare dotarea s-a derulat și chiar încheiat în decursul anului trecut!

În schimb, vom avea o explozie a fondurilor externe, în principal în sectorul universitar: +209% per total, iar în preuniversitar creșterea este de numai 25,8%. La nivelul ministerului, totalul fondurilor externe aproape se dublează (+67,1%), ajungând la aproximativ 11 miliarde lei în 2026.

Concret, doar pentru învățământul preuniversitar (6501): FEN postaderare T56: +790,2%, PNRR grant T60: +11,9%, PNRR împrumut T61: +158,8%, total fonduri externe:+25,8%, respectiv, 2026: 6.392.554 mii lei, față de 5.079.639 mii lei/2025.

Ne putem bază pe o absorbție colosală de fonduri europene? Vor exista directori/cadre didactice care să depună eforturi suplimentare, să existe motivația pentru scrierea, implementarea acestor proiecte (cele competitive), astfel încât estimările să se regăsească în realitate?

Într-un context în care România se confruntă deja cu un deficit de profesori și cu o scădere a atractivității carierei didactice, astfel de măsuri riscă să agraveze situația. Nu putem construi un sistem educațional performant fără profesori bine pregătiți și motivați.

Din acest motiv, consider că este absolut necesară o creștere semnificativă a investițiilor în formarea continuă a cadrelor didactice. Profesorii trebuie să aibă acces la programe moderne de pregătire, adaptate noilor realități educaționale și tehnologice. În același timp, este esențial să fie create mecanisme reale de motivare pentru implicarea acestora în atragerea și implementarea fondurilor europene.

În prezent, accesarea fondurilor europene rămâne, pentru mulți profesori, un proces dificil, birocratic și insuficient susținut. Fără stimulente clare și fără sprijin administrativ, această oportunitate majoră pentru dezvoltarea educației este insuficient valorificată.

Menținerea bugetului educației la aceste valori transmite un semnal îngrijorător: educația nu este tratată ca un domeniu strategic pentru dezvoltarea României. În lipsa unei finanțări adecvate, orice obiectiv legat de reformă, performanță sau modernizare rămâne fără fundament real.

Pentru comunitățile locale, inclusiv pentru județul Brașov, aceste decizii înseamnă riscuri crescute de adâncire a inegalităților între școli, oportunități limitate pentru elevi și o presiune constantă asupra dascălilor care încearcă să compenseze lipsa resurselor.

Educația nu poate fi construită pe compromisuri bugetare. Dacă ne dorim un sistem performant, trebuie să începem prin a-l finanța corect - prin investiții reale în oameni, în formare și în condițiile din școli.

Ariana-Oana Bucur, deputat PSD

24.03.2026