România întărește legislația penală pentru a combate exploatarea sexuală online a copiilor

București, 24 martie 2026 - Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, împreună cu International Justice Mission (IJM), anunță depunerea în Parlament a unei propuneri legislative care urmărește reformarea articolului 374 din Codul penal, cu scopul de a întări capacitatea României de a preveni și combate exploatarea sexuală online a copiilor.

Inițiativa actualizează definițiile din lege pentru a fi în concordanță cu interesul superior al copilului și cu standardele internaționale în domeniu. Proiectul introduce o diferențiere clară a faptelor în funcție de gravitatea lor și aliniază legislația la realitățile tehnologice contemporane - inclusiv prin incriminarea producerii și distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligență artificială. În plus, consolidează instrumentele necesare procurorilor și polițiștilor pentru investigarea și sancționarea eficientă a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

'În contextul exploziei numărului de cazuri de abuz sexual asupra copiilor în spațiul online, prioritatea noastră ca legiuitori este protejarea copiilor în fața acestui fenomen. Primul pas pe care mi-l asum este această inițiativă care aliniază legislația nu doar la standardele internaționale, dar mai ales la realitățile tehnologice contemporane, inclusiv prin incriminarea producerii și distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligență artificială. Accentul este mutat pe victimele minore prin înlocuirea inclusiv a termenul impropriu de 'pornografie infantilă', termen folosit în prezent, dar care diluează statutul copilului ca victimă a unei infracțiuni grave. Denumirea nouă, de 'operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor', reflectă întocmai adevărata gravitate a faptelor - abuzuri asupra copiilor. Este titulatura internațională actuală - 'child sexual abuse material (CSAM)', iar România e printre ultimele țări UE care încă folosesc termenul de pornografie infantilă.

Noua incriminare face diferența între gravitatea producerii acestor materiale și accesarea lor, dar clarifică și alți termeni învechiți care creează probleme în sancționarea inculpaților. De asemenea, sunt cuprinse prevederi explicite privind amenințările digitale ce includ materialele generate sau manipulate prin inteligență artificială și prevederi privind producerea, deținerea sau distribuirea de 'manuale de instrucțiuni' pentru producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Nu ne vom opri aici, ci ne vom uita și la cum putem obliga și site-urile și platformele online să își asume din responsabilitatea protejării copiilor în mediul online, mai ales dacă intermediază consumul de astfel de materiale. Pentru a putea lupta eficient împotriva abuzatorilor avem nevoie de o legislație modernă, fermă și proporțională, care pune înainte de toate interesul superior al copilului.', a declarat deputata Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.

'Proiectul de reformare a Codului penal cu privire la abuzurile sexuale online asupra minorilor este un răspuns necesar la o realitate urgentă: siguranța copiilor în mediul online nu mai poate aștepta. Legislația privind abuzurile sexuale asupra copiilor trebuie să devină un scut real pentru copii și să ofere autorităților instrumentele necesare pentru a interveni prompt în mediul digital. Materialele ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor nu sunt 'conținut'; ci dovezi ale unor abuzuri și trebuie sancționate. Fiecare vizualizare a unui astfel de material prelungește trauma copilului. Avem nevoie de legislație clară și coordonare interinstituțională, astfel încât procurorii și polițiștii să intervină mai repede, cu interesul superior al copilului în minte. În cadrul Parteneriatului Child Protection Compact, IJM sprijină autoritățile române cu formare, expertiză și mecanisme de cooperare, astfel încât noul cadru legal să țină pasul cu amenințările actuale. Vom continua să lucrăm transparent, alături de instituțiile statului și societatea civilă, pentru ca această reformă să genereze rezultate vizibile pentru siguranța online a copiilor.', a explicat Ștefan Coman, Specialist politici publice și relații instituționale, International Justice Mission.

Proiectul legislativ de reformare a art. 374 din Codul penal a fost depus la Senat, în calitate de primă cameră sesizată, și include modificări care vizează:

* diferențierea gravității faptelor, prin stabilirea unor pedepse proporționale între producerea, distribuirea și stocarea materialelor, respectiv situațiile de auto-generare a materialelor;

* confiscarea obligatorie a dispozitivelor, mijloacelor și beneficiilor rezultate din infracțiuni privind abuzurile sexuale asupra minorilor, pentru prevenirea recidivei și descurajarea rețelelor criminale;

* o terminologie conform standardelor internaționale, care înlocuiește sintagma neadecvată 'pornografie infantilă', ce riscă să minimalizeze gravitatea victimizării copilului, cu 'operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor' (CSAM - child sexual abuse material), pentru a reflecta natura abuzivă a acestor materiale;

* introducerea unor prevederi explicite privind amenințările digitale ce includ materialele generate sau manipulate prin inteligență artificială și prevederi privind producerea, deținerea sau distribuirea de 'manuale de instrucțiuni' pentru producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor;

* reguli echilibrate pentru situațiile între minori, care evită incriminarea adolescenților apropiați ca vârstă ce își împărtășesc în contexte consensuale materiale explicit sexuale cu propriile lor persoane, dar permit sancționarea fermă a cazurilor în care un minor constrânge, manipulează sau distribuie fără consimțământ materiale ce implică alți minori.

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal depusă la Senat cu numărul B172/2026 poate fi consulată aici: https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b172&an_cls=2026.

Datele din raportul privind activitatea desfășurată de Ministerul Public în anul 2025 arată că numărul cazurilor de pornografie infantilă a crescut cu 12,8% în ultimul an. Tendința este confirmată și în raportul DIICOT care arată o creștere majoră a numărului dosare înregistrate în ultimi 10 ani, de la 218 în anul 2016 la 2595 în 2025.

De asemenea, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) confirmă amploarea fenomenului, arătând că în 2024 pornografia infantilă a fost a doua cea mai răspândită formă de exploatare, după exploatarea sexuală.

În 2024, peste 36.000 de rapoarte au fost transmise autorităților române pentru investigații, iar în primul semestru din 2025 numărul a ajuns deja la 17.000. Acestea sunt rapoarte generate de platforme online și transmise către Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați din Statele Unite ale Americii (NCMEC - National Center for Missing & Exploited Children) atunci când sunt identificate materiale suspecte de abuz sexual asupra copiilor.

Cazurile prezentate în spațiul public în ultimul an arată o diversificare îngrijorătoare a modurilor de generare și distribuire a materialelor, de la acumularea și partajarea la scară largă în grupuri închise, la producerea directă sau prin manipularea victimelor, utilizarea șantajului, implicarea minorilor, exploatarea unor poziții de încredere și până la apariția conținutului generat artificial cu ajutorul tehnologiilor emergente, inclusiv al inteligenței artificiale.

Propunerea legislativă răspunde acestor nevoi printr-un set coerent de clarificări și actualizări esențiale, măsuri care urmăresc să crească eficiența urmăririi penale, să reducă spațiul pentru interpretări contradictorii și să întărească, în mod real și durabil, protecția copiilor împotriva formelor moderne ale exploatării sexuale.

Proiectul legislativ a fost elaborat prin consultare cu instituțiile statului și cu reprezentanți ai societății civile, în linie cu eforturile de consolidare a unui răspuns care pune accentul pe protecția victimelor și gestionarea traumei.

Componenta de analiză legislativă a fost susținută în cadrul Parteneriatului Cadru privind Protecția Copilului (CPC - Child Protection Compact), un acord bilateral între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin Departamentul de Stat al SUA. Lansat în 2024, CPC se desfășoară pe o perioadă de cinci ani și are ca obiectiv combaterea traficului de minori printr-o abordare integrată, ce include prevenirea, protecția victimelor și consolidarea capacității agențiilor de aplicare a legii și a sistemului judiciar.

Programul urmărește dezvoltarea unui corp de profesioniști specializați în însoțirea copiilor pe parcursul procedurilor penale, cu rol de avocați ai copilului, instituționalizarea unor programe de formare pentru specialiști din domeniul protecției copilului și justiției, precum și înființarea unui Centru Național pentru Combaterea Abuzului și Exploatării Sexuale Online a Minorilor. Centrul va sprijini acest demersuri prin instrumente operaționale, formarea continuă a personalului și cooperare internațională.

***

Despre Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane: Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane a fost înființată în februarie 2024. De la înființare și până acum, Comisia a avut rolul de a monitoriza instituțiile statului în activitatea lor privind combaterea traficului de persoane, România aflându-se în fruntea clasamentului european privind frecvența acestui fenomen. Mai mult decât atât, Comisia a reprezentat un catalizator de politici publice pentru adoptarea unei legislații robuste în vederea ameliorării fenomenului. Suplimentar, Comisia joacă rolul unui accelerator de soluții prin dezbateri consistente cu societatea civilă dar și prin cooperare internațională, menținând dialogul cu partenerii strategici pe această temă și preluând exemple de bune practici în eradicarea traficului de persoane.

Despre International Justice Mission: International Justice Mission (IJM) este o organizație globală care protejează persoanele vulnerabile împotriva violenței. IJM colaborează cu autoritățile locale în 33 de programe din 19 țări pentru a combate sclavia, violența împotriva femeilor și copiilor și abuzul de putere împotriva persoanelor vulnerabile. IJM susține prin acțiunile sale reintegrarea victimelor, tragerea la răspundere a făptuitorilor și consolidarea sistemelor de justiție. International Justice Mission a lansat Programul European Anti-Trafic la sfârșitul anului 2019, cu scopul de a sprijini guvernele din Europa să pună capăt impunității pentru traficul transfrontalier. În România, International Justice Mission colaborează cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române (DCCO), precum și cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) pentru a implementa programe care au ca scop sprijinirea Guvernului României în eforturile sale de a răspunde la problematica traficului de persoane.

Despre Child Protection Compact: Child Protection Compact (Parteneriatul pentru Protecția Copilului) este o inițiativă bilaterală cu o durată de cinci ani, semnată în septembrie 2024 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite. Finanțată de către Biroul pentru Monitorizarea și Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Departamentului de Stat al SUA, această inițiativă are ca scop consolidarea capacității României de a combate traficul de minori în toate formele sale, cu un accent deosebit pe prevenirea exploatării sexuale și a muncii forțate în rândul copiilor. În baza acestui acord, Statele Unite s-au angajat să ofere asistență financiară externă pentru sprijinirea eforturilor României de a îmbunătăți identificarea victimelor, furnizarea de servicii specializate de protecție și asistență, consolidarea răspunsului autorităților de aplicare a legii și al sistemului judiciar, precum și creșterea coordonării interinstituționale.

Aflați mai multe la www.ijm.org/stories/location/romania.

Urmăriți-ne pe: Facebook - IJM România, Instagram - @ijm_romania