Comunicat de presă - Primăria Municipiului București
Cum curățăm Capitala României de graffiti? Primarul general a inițiat o dezbatere publică și cere modificări legislative pentru ca primăria să poată interveni ușor și rapid
În centrul Bucureștiului, circa 90% dintre clădirile istorice sunt pline graffiti. Mii de blocuri și ziduri vandalizate, care dau orașului un aer de mizerie și degradare. Spunem STOP! Primarul general Ciprian Ciucu a inițiat și pus în dezbatere publică un program pentru curățarea graffiti-ului și a afișajului neautorizat de pe fațadele clădirilor din zonele construite protejate ale Bucureștiului.
Pentru a-l pune în aplicare eficient, este nevoie de modificări legislative. Tocmai de aceea, azi, edilul general a adus la aceeași masă reprezentanți ai instituțiilor publice și societății civile pentru a găsi soluții și a lua măsuri.
Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, primari și viceprimari de sector, deputați și secretari de stat, viceprimarul general și administratorul public al PMB, reprezentanți ai direcțiilor de Urbanism, Cultură și Poliție Locală, dar și artiști stradali și reprezentanți ai societății civile, toți aceștia s-au întâlnit azi, la ARCUB, pentru a dezbate un subiect care ne privește pe toți cei care locuim în acest oraș: graffiti.
Primăria Municipiului București a inițiat și pus în dezbatere publică un Program pentru curățarea graffiti-ului și a afișajului neautorizat de pe fațadele clădirilor din zonele protejate. Conform acestuia, Poliția Locală a Municipiului București identifică imobilele afectate, notifică proprietarul sau administratorul că trebuie curățate. Iar aceștia au două opțiuni:
- Îndepărtează graffiti sau afișajul pe cheltuiala proprie;
- Se înscriu în Program, pentru ca intervenția să fie făcută de autoritatea publică, prin structurile desemnate.
Cei care acceptă sprijinul PMB și se înscriu în program beneficiază de acoperirea costurilor de curățare în procent de 80%, contribuția proprie fiind de 20%. Autoritatea locală stabilește metoda de intervenție, în urma unei evaluări tehnice specializate, se ocupă de toată documentația și realizează curățarea.
E nevoie de modificarea legislației
Actuala legislație, menită, de fapt, să protejeze clădirile de patrimoniul, îngreunează acest proces. În prezent, cine vrea să curețe de graffiti o clădire trebuie să aibă proiect tehnic făcut de un arhitect, să primească aviz de la Ministerul Culturii și autorizație de la Primăria Capitalei.
'Practic, nu poți ca să vii să cureți o clădire fără aviz de la Ministerul Culturii pentru că riști dosar penal. Adică legile care au fost făcute pentru a proteja patrimoniul Bucureștiului sunt exact aceleași care opresc autoritățile să intervină sistematic și să curețe aceste clădiri. Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune, iar autoritatea, când vrea să intervină și să scape orașul de această boală, are repercusiune.
Dacă nu va fi modificată legislația, punerea în aplicare a regulamentului nostru ar fi un proces extrem de greu, extrem de costisitor, care presupune avize, documentație, planuri, semnături de arhitecți etc. De aceea, vin și cer imperativ modificări legislative prin care să se facă diferența dintre ce implică a construi o clădire și ce implică a o curăța. Să fie definite operațiunile permise pentru curățare și să găsim o formulă care să ne permită intervenția în 48 de ore.
Unii spun că nu ar fi o urgență. Dar, în acest oraș, am ajuns ca majoritatea lucrurilor să fie o urgență. Nu doar termoficarea este o urgență, nu doar transportul în comun este o urgență, dar și modul în care arată orașul. Urgență este dorința de a rezolva, într-un final, această moștenire care s-a acumulat de-a lungul câtorva decenii. Mie mi-e rușine, vă zic sincer, ca primar general al Bucureștiului, îmi este rușine de halul în care arată orașul', a declarat Ciprian Ciucu.
Ministrul Culturii a precizat că are toată deschiderea pentru ca soluțiile discutate să fie puse pe hârtie. Cei doi oficiali au agreat ca în următoarele săptămâni să facă echipă și să vină cu modificările legislative necesare.
'Da, o intervenție primară ar trebui să fie la inițiativa Ministerului Culturii, pentru a dezincrimina intervențiile care au ca scop revenirea la starea inițială a clădirii, de dinainte de a se aplica graffiti. Dar trebuie să ne asigurăm că intervenția nu aduce atingere monumentului în sine. Pentru că de asta e forma actuală a legii. Grija mare este aceea de a nu interveni incorect sau impropriu pe monument', a punctat ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter.
Sunt mai multe metode de curățare a graffiti-ului de pe pereți: cu laser (cea mai eficientă, dar și cea mai scumpă), cu gheață carbonică sau cu jet sub presiune. Soluția se stabilește personalizat, de la clădire la clădire, în funcție de tipul de tencuială. Costul documentației tehnice va fi asigurat integral din bugetul local.
Dacă se fac modificările legislative necesare, programul inițiat de Primăria Municipiului București s-ar putea implementa ușor, etapizat, pe zone stabilite de Direcția de Urbanism. Iar pentru a preveni re-vandalizarea clădirilor curățate, va fi implementat un sistem integrat de monitorizare și prevenție, care constă în intensificarea supravegherii video și patrularea activă a Poliției Locale.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.