Declarație de presă - Deputat Raisa Enachi (neafiliat)
Un miliard de lei împărțit într-o zi fără niciun criteriu și Vasluiul din nou la coadă
Un miliard de lei împărțit într-o singură zi, fără reguli clare, fără dezbateri și fără ca nimeni să fie obligat să explice de ce un județ a primit de șase ori mai mult decât altul. Acesta este contextul Anexei 7/03, un amendament depus în timpul dezbaterilor bugetului pe 2026, asumat de membrii comisiilor de buget din Camera Deputaților și Senat, prin care peste un miliard de lei au fost direcționați către primării și consilii județene din întreaga țară.
Documentul, întins pe sute de pagini, a fost pus pe masa parlamentarilor și votat în aceeași zi. Diferențele dintre județe sunt evidente, iar lipsa oricărei explicații oficiale nu face decât să adâncească suspiciunea că aceste sume nu au fost stabilite pe baza unor nevoi reale, ci în urma unor înțelegeri politice.
Sursa fondurilor a fost identificată rapid, bugetul Înaltei Curți a fost redus cu 770 de milioane de lei, iar cel al parchetelor cu încă 287 de milioane de lei, banii fiind redirecționați către autoritățile locale.
Realitatea pentru județul Vaslui nu poate fi ignorată. Vasluiul a primit 9,9 milioane de lei, una dintre cele mai mici alocări din țară. În același timp, județul Timiș a primit 60,9 milioane de lei, Prahova - 54,8 milioane, Caraș-Severin - 49,1 milioane, Arad - 45,7 milioane, Bacău - 43,7 milioane, iar Alba - 43 de milioane. Diferența este de aproximativ șase ori, fără nicio explicație oficială.
Mai grav, municipiile Vaslui, Bârlad și Huși nu apar deloc în această anexă. Nici Consiliul Județean Vaslui nu a primit vreun leu. În timp ce, în alte județe, municipiile au beneficiat de sume consistente pentru investiții și funcționare, cele mai importante orașe din județ au fost complet ignorate.
Cei 9,9 milioane de lei ajunși în județ au fost împărțiți între 46 de comune și un singur oraș. În multe cazuri vorbim despre sume simbolice, de câteva zeci de mii de lei. În altele, banii au fost folosiți pentru acoperirea unor datorii, popriri sau contribuții restante. Aceasta nu este dezvoltare, ci supraviețuire administrativă.
Am depus amendamente pentru județul Vaslui, cu propuneri concrete. Nu au trecut în comisiile de specialitate, nu pentru că nu ar fi fost necesare, ci pentru că, în realitate, deciziile erau deja luate înainte de vot.
Am susținut aceste amendamente și în plenul Camerei Deputaților. Am cerut alocarea a 4,8 milioane de lei pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale 'Mihai David' din Negrești și 12 milioane de lei pentru achiziția a 15 ambulanțe pentru Serviciul de Ambulanță Județean Vaslui. Ambele propuneri au fost respinse, inclusiv prin voturile parlamentarilor județului, deputați și senatori de Vaslui din PSD, PNL, AUR și UDMR, care au ales să voteze împotriva intereselor comunității pe care o reprezintă.
Singurul amendament acceptat a fost unul în valoare de 350.000 de lei, pentru construirea unei grădinițe în comuna Șuletea, o sumă infimă raportată la nevoile reale ale județului.
Adevărul este că acest mod de împărțire a banilor nu este o întâmplare, ci o regulă. Este modul în care Guvernul tratează, de ani la rând, județe precum Vasluiul. Se vorbește despre reformă și responsabilitate, dar, în realitate, se perpetuează aceleași dezechilibre, zonele deja dezvoltate primesc mai mult, iar cele care au cea mai mare nevoie rămân la coadă.
Vasluiul nu este sărac pentru că nu are potențial, ci pentru că este lăsat constant în urmă prin astfel de decizii bugetare. Iar când banii publici sunt împărțiți fără reguli clare, fără transparență și fără asumare, nu mai vorbim despre o greșeală, ci despre o alegere.
Raisa ENACHI,
Deputat de Vaslui
București, 20 martie 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.