Dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2026, între priorități declarate și realități bugetare

Bugetul de stat pentru anul 2026 ajunge în plenul Parlamentului sub presiunea unor cifre îngrijorătoare, un deficit de 9,3% din PIB, venituri bugetare de doar 34,2% din PIB, cele mai scăzute din regiune, și o creștere economică estimată la doar 1%. În aceste condiții, fiecare leu alocat ar trebui să fie justificat prin impactul său direct asupra cetățenilor.

În acest context, am depus amendamente care răspund unor nevoi concrete ale comunităților, în special din județul Vaslui: achiziția de ambulanțe pentru reducerea timpilor de intervenție în urgențe, modernizarea școlilor, construirea de grădinițe și dispensare în mediul rural, acordarea de burse pentru elevi, sprijin pentru fermieri și investiții în irigații, indexarea alocațiilor pentru copii și protejarea patrimoniului cultural local.

Toate aceste amendamente au fost respinse în comisiile de specialitate, deși vizau probleme reale și urgente. Am participat la ședințele acestor comisii, unde, indiferent de necesitate sau de instituția responsabilă, amendamentele au fost tratate formal și incluse, fără o analiză reală, la capitolul 'respinse'. Și atunci apare o întrebare legitimă: cum ar fi ca, la rândul lor, cetățenii să-i treacă pe cei care astăzi îi țin în sărăcie la capitolul 'respinși'? Nu pentru că nu ar exista bani, bani sunt, ci pentru că deciziile sunt greșite. Poate astfel această coaliție ar înțelege că funcțiile sunt efemere, iar responsabilitatea față de oameni nu dispare odată cu mandatul.

În același buget, statul renunță la aproximativ 74,6 miliarde de lei prin cheltuieli fiscale, scutiri, deduceri și facilități acordate contribuabililor.

Această sumă reprezintă circa 3,6% din PIB, apropiată de dimensiunea deficitului bugetar. Întrebarea este simplă: de ce există resurse pentru aceste facilități, dar nu și pentru ambulanțe, școli sau dispensare rurale? Mai mult, sunt prevăzute scheme de ajutor de stat de ordinul miliardelor de lei, inclusiv programe care depășesc 11 miliarde de lei, destinate investițiilor private. În același timp, domenii esențiale precum sănătatea, educația sau dezvoltarea locală rămân subfinanțate.

Există situații în care sunt alocate sume foarte mari pentru proiecte care nu reprezintă urgențe pentru populație, în timp ce servicii esențiale, intervenția medicală de urgență sau infrastructura școlară din mediul rural, rămân insuficient finanțate.

Într-un context în care România are un deficit bugetar de 9,3% din PIB și cel mai scăzut nivel al veniturilor bugetare din regiune, nu mai vorbim doar despre cifre, ci despre alegeri care afectează direct viața oamenilor. Aceste alegeri se văd cel mai clar în comunitățile locale, inclusiv în județul Vaslui, unde lipsa investițiilor se traduce în probleme concrete, acces dificil la servicii medicale, școli în stare precară și oportunități limitate pentru tineri.

Pensionarii nu primesc pensiile ca pe un ajutor, ci ca rezultat al unei vieți de muncă. Ei merită respectul statului, nu explicații despre lipsa resurselor.

Copiii nu sunt un capitol secundar în buget, ci viitorul acestei țări. Lipsa investițiilor în educație și în tineri va genera costuri mult mai mari pe termen lung, suportate de întreaga societate.

Votul din plen va arăta, fără echivoc, dacă banii publici sunt direcționați către nevoile reale ale oamenilor sau către alte priorități.

Un mesaj pentru colegii parlamentari, românii care v-au votat nu sunt mai bogați decât ieri, sunt mai apăsați de costuri, mai obosiți și mai dezamăgiți. Votul de astăzi este momentul în care decideți de partea cui sunteți.

Voi continua să susțin aceste amendamente în plen, nu din obligație procedurală, ci pentru că în spatele fiecărei sume respinse există o nevoie reală, un om care așteaptă o ambulanță, un copil care învață într-o școală degradată, un fermier fără acces la irigații.

Raisa ENACHI,
Deputat de Vaslui

București, 18 martie 2026