logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Comunicat de presă - Teatrul Național 'Marin Sorescu' din Craiova

Iubitul meu dușman

Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova vă invită joi, 19 martie și vineri, 20 martie, de la ora 19:00, la Sala Amza Pellea, la premiera spectacolului Iubitul meu dușman, un spectacol de Gianina Cărbunariu.

Prima regizoare care a luat premiul UNITER pentru 'cel mai bun spectacol', în anul 2015, Gianina Cărbunariu se află la prima colaborare cu Naționalul craiovean, cu un text dramatic pe care l-a scris în urmă cu doi ani, într-un proiect în care s-a documentat în România, dar și în Slovacia, unde a regizat o primă versiune a piesei My Beloved Enemy, la Teatrul Național din Bratislava, cu premiera pe 5 aprilie 2025. În anul 2014, spectacolul Solitaritate, realizat în coproducție cu Teatrul Național 'Radu Stanca' din Sibiu, Festivalul Avignon și Teatrul Național din Bruxelles, a fost inclus în selecția oficială a Festivalului Avignon, marcând un moment decisiv în parcursul artistic al regizoarei și aducându-i vizibilitate internațională.
Pornind de la cercetări realizate în România și Slovacia, spectacolul Iubitul meu dușman își propune să investigheze mecanismele dezinformării și ale polarizării sociale, lansând întrebarea dacă, într-o lume marcată de conflicte și propagandă, mai este posibil să găsim o poveste comună care să ne apropie, nu să ne dezbine.

Regia Gianina Cărbunariu
Scenografia Adrian Ganea
Muzica Oscar Ungvari
Distribuția: Iulia Colan, George Albert Costea, Romanița Ionescu, Iulia Lazăr, Cătălin-Mihai Miculeasa, Mircea Mogoșeanu, Roxana Mutu, Raluca Păun, Cosmin Rădescu, Vlad Udrescu, Darius Feraru, Mihai Manea
Grafica afiș Benedek Levente

'Temele pe care le-am explorat în Iubitul meu dușman sunt recurente în spectacolele la care am lucrat în ultimii zece ani: invadarea spațiului public de către discursuri care dezbină, neîncrederea tot mai mare, chiar ruptura dintre diferite clase sociale, nevoia de a cerceta și de a înțelege în prezent consecințele unor evenimente din trecutul recent românesc și european, rolul artei în acest context tot mai complicat politic, dificultatea de a imagina împreună, ca societate, un viitor. Ce este nou este plasarea disputelor într-un 'tablou de familie', care adună perspective diverse, fiecare dintre ele reclamând propriul adevăr, cu diferite argumente ce țin de experiența personală, de rolul 'primit' în societate după 1989, dar și de capacitatea de a căuta și de a filtra informațiile contradictorii generate în online în ultimii ani.

De multe ori, pentru spectacolele la care lucrez fac documentare prin interviuri sau cercetare în arhive, colaborez cu sociologi, istorici și antropologi, mă inspir din investigații jurnalistice. Într-un moment în care mulți dintre noi vor să audă povești simple, în care să creadă fără a dedica prea mult timp cercetării, a chestiona realitatea și felul în care ea este falsificată a devenit un act de eroism. Iar în contextul în care opiniile cele mai vocale se doresc a fi și cele mai corecte, deținătoare ale adevărurilor absolute, devine din ce în ce mai dificil să percepem cine sunt impostorii și care sunt agendele lor. Peste tot în lume, jurnaliștii care încearcă să își facă meseria și să informeze corect sunt, tot mai des, ținta atacurilor, a intimidărilor, a cenzurii. Situația lor reflectă, de fapt, situația de asediu în care se află democrația. Mi-am dorit să cercetez o parte din mecanismele prin care s-a creat și se creează această nouă lume.

Scenariul exista în bună parte înainte de începerea repetițiilor, l-am montat într-o primă versiune la Teatrul Național din Slovacia, în 2025, după o documentare de aproape un an în cele două țări. Ajunsă la Craiova, împreună cu echipa artistică a Teatrului Național 'Marin Sorescu', am continuat reflecția asupra realităților care se desfășoară sub ochii noștri, nu doar în România, ci peste tot în lume. Am încercat să prelucrăm experiența noastră comună într-un spectacol care să lanseze întrebări publicului contemporan, în speranța că un dialog între noi, toți cei care împărțim scena socială, este încă posibil. De altfel, spațiul scenic imaginat de scenograful Adrian Ganea este, în același timp, o piață publică, o sufragerie a unei familii și, uneori, chiar o sală de teatru.

Sunt foarte recunoscătoare Teatrului Național din Craiova că mi-a oferit oportunitatea de a crea acest spectacol în România, pentru spectatorii săi, într-un moment în care, pentru mine ca artistă, a gândi, a râde, a ne emoționa, a pune întrebări împreună sunt gesturi simple, însă cu o imensă valoare regeneratoare.' Gianina Cărbunariu

În Iubitul meu dușman, Gianina Cărbunariu plasează acțiunea într-o reuniune de familie din ajunul Crăciunului, într-o casă de vacanță din România. Membrii unei familii și câțiva prieteni apropiați se întâlnesc pentru a petrece sărbătorile și a pregăti botezul unui copil. Discuțiile aparent obișnuite despre viața de zi cu zi alunecă treptat în dispute despre Revoluția din 1989, comunism, conspirații politice și identitate națională. Pe măsură ce tensiunile cresc, realitatea cotidiană este invadată de fantomele trecutului, apar în scenă Elena Ceaușescu, Anna Bathory, Jean Pârvulesco. Personajele se confruntă cu propriile prejudecăți, nostalgii și teorii contradictorii despre istorie și prezent. Piesa explorează modul în care trecutul continuă să bântuie prezentul și felul în care conflictele ideologice se mută, subtil, în intimitatea sufrageriilor, în conversațiile dintre cei apropiați. Spectacolul Iubitul meu dușman explorează cu ironie și luciditate relația dintre dezinformare, polarizare socială și rolul jurnalismului de investigație într-o lume dominată de conflicte, propagandă, crize și neîncredere.

'Eu nu vreau să fiu invitată la un teatru pentru că sunt femeie, ci pentru că sunt o artistă care are ceva de spus.' Gianina Cărbunariu

Gianina Cărbunariu, regizoare dramaturgă, conf. univ. la Facultatea de Teatru, UBB Cluj. Între 2017 și 2024 a fost directoarea generală a Teatrului Tineretului și curatoarea Festivalului de teatru de la Piatra Neamț.

În România colaborează atât cu teatre independente, cât și cu teatre de stat (Teatrul Odeon, Teatrul Mic, Teatrul Excelsior, Teatrul Nottara din București, TNRS din Sibiu, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț).

Lucrează ca regizoare dramaturgă în teatre europene precum Teatrul Kammerspiele din Munchen, Teatrul Național din Madrid, Teatrul Contemporan din Szczecin, Teatrul de Stat din Stuttgart, Teatro delle Pasione din Modena, Teatrul Național Slovac din Bratislava.

A fost prezentă de două ori în selecția oficială a Festivalului de la Avignon (cu 'Solitaritate', montat la TNRS Sibiu și cu 'Tigru', o producție a Teatrului Royal Dramatic din Suedia). Spectacolele sale au fost prezentate în festivaluri în Franța, Belgia, Germania, UK, Polonia, Italia, Spania, Canada, Austria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Elveția, Portugalia, Ungaria, Rusia, Grecia.

Piesele sale au fost traduse în peste 20 de limbi străine și au fost publicate de edituri precum Oberon Books, Theater der Zeit și Actes Sud. Sunt montate în Anglia (Royal Court din Londra), Germania (Schaubuhne din Berlin, Kammerspiele din Munchen), Franța, Italia, Belgia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, Turcia, Grecia, Danemarca, Suedia, Spania, Elveția, Japonia, Israel, Canada, Chile, Irlanda, SUA.

În 2025, Matca a publicat volumul 'Va urma' cu 10 dintre piesele scrise în ultimii 15 ani.

A lucrat ca producător și consultant artistic în comisii artistice în proiectele europene Future Laboratory și UNLOCK THE CITY!, finanțate prin Europa Creativă.

Premii: Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol cu 'De vînzare/For Sale' (Teatrul Odeon, 2014), Premiul Senatului UNITER pentru spectacolul Tipografic Majuscul (Teatrul Odeon, 2013), Premiul Radio România Cultural pentru spectacolul 'Frontal'(TT, Piatra Neamț, 2019). Primește în 2019 ordinul Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres al Ministerului Culturii din Franța.

Născut la Târgu Mureș în 1989, Adrian Ganea este un artist a cărui practică variază de la scenografie de teatru la sculptură și animații 3D. Lucrează în general în domeniul artelor performative, fiind interesat în special de cultura digitală. Îl preocupă în mod deosebit cum se pot materializa diverse forme de ficțiuni prin subiectivitatea tehnologiilor. În general își compune lucrările în încercarea de a crea spații liminale, construind decoruri din green screen, lumi digitale și simulări în care granița dintre intangibil și material devine ambiguă.

Oscar Ungvari este un artist interdisciplinar și compozitor de muzică de film și teatru, născut la Oradea și stabilit în prezent la Cluj-Napoca. Este absolvent al Universității PKE, Facultatea de Arte Plastice din Oradea, a continuat studiile cu un master în regie de film la UBB, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca. A compus pentru mai multe producții de teatru și film în Romania și Ungaria, punând accent în special pe spectacole de teatru. Formarea sa artistică traversează mai multe domenii - sunet și regie de film - iar practica lui se dezvoltă la intersecția dintre muzică și experiment vizual. În centrul preocupărilor sale se află relația dintre imagine, sunet și emoție, precum și modul în care aceste elemente pot construi un spațiu oniric, narativ și senzorial comun.

Muzica sa urmărește să funcționeze ca acompaniament și ca element dramaturgic activ, capabil să susțină și să amplifice experiența scenică sau cinematografică.

https://tncms.ro/spectacole/iubitul-meu-dusman/
fb/tncms.oficial
www.tncms.ro

Detalii eveniment
19, 20 martie 2026, ora 19:00
Sala 'Amza Pellea', Teatrul Național 'Marin Sorescu' din Craiova

Afisari: 155

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.