Bugetul pentru 2026 - un exercițiu de contabilitate optimistă și o absență a reformelor structurale

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 confirmă o problemă structurală a politicii fiscale din România: construcția bugetară continuă să fie bazată pe ipoteze macroeconomice optimiste și pe o recunoaștere incompletă a realității fiscale.

Potrivit documentului prezentat de Guvern, veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetare depășesc 527,4 miliarde lei, iar creditele de angajament ajung la peste 712 miliarde lei. Această diferență reflectă o dependență continuă a statului român de finanțarea prin datorie.

Problema fundamentală nu este existența deficitului în sine. Majoritatea economiilor europene operează cu deficite moderate. Problema reală este structura deficitului, care în cazul României este determinată în principal de cheltuieli rigide - salarii, pensii și transferuri sociale - și nu de investiții strategice sau politici anticiclice.

Această structură transformă deficitul într-o caracteristică permanentă a finanțelor publice, nu într-un instrument de politică economică.

Un alt element problematic este optimismul macroeconomic pe care se bazează construcția bugetară. În contextul încetinirii economiei europene, al incertitudinilor geopolitice și al costurilor de finanțare ridicate, supraestimarea veniturilor fiscale creează riscul unor rectificări bugetare ulterioare, fenomen devenit deja recurent în România.

De asemenea, proiectul de buget ignoră una dintre cele mai mari vulnerabilități structurale ale finanțelor publice românești: nivelul scăzut al colectării fiscale.

România continuă să aibă printre cele mai mici venituri fiscale raportate la PIB din Uniunea Europeană, în jurul a 27-28% din PIB, comparativ cu aproximativ 41% media Uniunii Europene. În state precum Franța, Danemarca sau Germania, nivelul colectării depășește 40% din PIB, nu prin taxe excesive, ci printr-o administrație fiscală eficientă și digitalizată.

În acest context, dezbaterea publică despre majorarea taxelor apare prematură, în condițiile în care statul român nu reușește încă să colecteze eficient taxele existente.

În lipsa unor reforme structurale reale - digitalizarea administrației fiscale, reducerea evaziunii și restructurarea cheltuielilor publice - bugetul pentru 2026 nu reprezintă o strategie economică, ci doar o administrare temporară a unor dezechilibre cronice.

Pe termen lung, această abordare riscă să afecteze credibilitatea fiscală a României și să crească costurile de finanțare ale datoriei publice.

România are nevoie de un buget bazat pe realism economic și reforme structurale, nu de un document construit pe ipoteze optimiste și corectat ulterior prin rectificări bugetare.

Deputat MACOVEI ILIE SIMONA-ELENA
LIDER - GRUP PARLAMENTAR S.O.S. ROMÂNIA
Vicepreședinte, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții