Precizări ale Universității din București cu privire la memoriul privind organizarea programelor de studii pentru a asigura eficiența și sustenabilitatea acestora

București, 17 martie 2026. Universitatea din București (UB) face următoarele precizări în contextul mai multor informații neconforme cu realitatea prezentate în conferința de presă susținută astăzi, 17 martie 2026, de câteva cadre didactice din cadrul UB, referitoare la Decizia Consiliul de Administrație al UB din 24 noiembrie 2025 cu privire la principiile privind organizarea programelor de studii pentru a asigura eficiența și sustenabilitatea acestora:

1. Universitatea din București rămâne fidelă principiilor pe care se bazează sistemul național de învățământ superior, așa cum sunt ele prevăzute de Legea Învățământului superior nr. 199/2023, două având relevanță în discuția de față, principiul eficienței manageriale și financiare, consfințit de Art. 4 lit. f), și principiul relevanței, consfințit de Art. 4 lit. k).

De altfel, desfășurarea activității Universității din București se realizează în cadrul legal stabilit în conformitate cu principiul eficienței care comportă mai mulți factori, relevanța pentru domeniul academic, relevanța pentru piața muncii, interesul studenților, finanțarea bugetară / student de la Ministerul Educației și Cercetării, cofinanțarea din resursele Universității din București, spațiile de studiu disponibile, spații de cazare în căminele UB, resursele umane disponibile etc.

Astfel, deciziile manageriale universitare trebuie să fie luate ținând cont de resursele bugetare care nu sunt nelimitate, pentru respectarea tuturor celorlalte principii (precum, ca să notăm doar câteva, principiul asigurării calității, echității, garantării identității culturale a tuturor membrilor comunității academice, principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale, principiul asigurării egalității de șansă și nediscriminării, principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut etc.).

Respectarea tuturor acestor principii clar stipulate de legea organică ce reglementează activitatea inclusiv a Universității din București se poate face doar printr-un management riguros bazat pe strategii de decizie echidistante care au la bază calcule de eficiență și adecvare în raport cu nevoile pieței muncii, pentru care universitatea trebuie să pregătească absolvenți cât mai bine pregătiți.

2. În fiecare an există programe de masterat care nu se mai susțin din cauza interesului redus din partea candidaților și a cererii scăzute de pe piața muncii. Universitatea din București a identificat, pe baza unor analize de management, în ultimii ani, mai multe programe de masterat care înmatriculează un număr extrem de mic de studenți, cu rate de abandon foarte ridicate.

Decizia privind viitorul acestor programe de masterat trebuie analizată în contextul sustenabilității academice și instituționale a ofertei educaționale a Universității din București și a priorităților strategice ale facultăților, care au în vedere principiile stabilite de Legea Învățământului superior nr. 199/2023 și de cerințele de pe piața muncii pe care UB trebuie să le aibă în vedere pentru pregătirea absolvenților săi și pentru o cât mai bună inserții a lor pe piața muncii. Facem precizarea că toate programele care nu școlarizează într-un anumit an au posibilitatea de a identifica aspectele care au dus la această situație și de a găsi soluții pentru ca în anul universitar următor să devină atractive pentru potențiali candidați, demers susținut de conducerea Universității din București.

Cadrele didactice trebuie să înțeleagă că o universitate este o instituție publică cu resurse limitate în care, în cazul unor programe, nu se poate accepta ani la rând să predea mai multe cadre didactice decât studenți care urmează acele programe, acest lucru chiar în condiții de rate de abandon ridicate.

Pentru a susține programe care nu-și acoperă costurile, este nevoie de alocare de resurse de la alte programe ale altor facultăți, ceea ce reduce investițiile acestora și dezvoltarea la standarde cât mai ridicate ale programelor respective, prin pregătirea cadrelor didactice, prin dezvoltarea bazei materiale, prin susținerea de activități de practică de specialitate și extracurriculare pentru studenți etc. Rolul managementului universității este de a asigura un echilibru între aceste aspecte pe baza unor criterii unitare, echitabile și corecte.

3. Înțelegând misiunea pe care o are ca instituție de învățământ superior și specificul unor programe ale sale, Universitatea din București a stabilit, pentru cele 20 facultăți, și posibilitatea de a înmatricula unul sau două programe de studii care nu îndeplinesc condițiile de eficiență, declarate 'programe strategice' prin decizia forurilor de conducere ale fiecărei facultăți în parte, experți în domeniile academice respective, care au cea mai bună înțelegere a realităților domeniului respectiv.

Universitățile trebuie să fie competitive, iar programele lor atractive pentru studenți. În termenii deja menționați, relevanța pentru domeniul academic, relevanța pentru piața muncii, interesul studenților, finanțarea bugetară / student de la Ministerul Educației și Cercetării, cofinanțarea din resursele Universității din București, spațiile de studiu disponibile, spații de cazare în căminele UB, resursele umane disponibile, mentenanța centrelor și stațiunilor de cercetare (Geoparcul Internațional UNESCO 'Țara Hațegului', Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' din București, Centrul de Conferințe și Stațiunea Zoologică de la Sinaia, Stațiunea de Cercetări maritime și fluviale de la Sf. Gheorghe, Stațiunea de cercetări geografice de la Orșova) pe baza unui cost de eficiență, analiza managerială a arătat că programele masterale au nevoie de minimum 12 studenți fiecare ca să poată funcționa în actualele condiții de finanțare asigurate de minister.

4. Cadrele didactice sunt încurajate și susținute de conducerea Universității din București să solicite finanțare din resurse europene și naționale pentru dezvoltarea unor programe de masterat, inclusiv comune, împreună cu universități din Universitatea Civică Europeană CIVIS, din care UB face parte. De asemenea, conducerea UB încurajează ca, în cazul unui program de masterat comun pe tematici foarte specifice, acolo unde programele de masterat s-au dovedit cu un număr redus de studenți și cu rate abandon ridicate, să fie transformate în proiecte de cercetare, în teme pentru cercetări doctorale sau în programe postuniversitare. Specialiștii din aparatul administrativ al Universității din București sunt la dispoziția cadrelor didactice interesate pentru a le oferi consultanță și sprijin în identificarea de astfel de soluții, precum și în implementarea lor.

5. Facem precizarea că programe precum 'latina, greaca veche etc.' care se studiază în cadrul Universității din București și care au fost amintite în cadrul conferinței de presă de astăzi, 17 martie 2026, sunt organizate în combinație cu diferite limbi (limba A și limba B) și sunt, în prezent, atractive și căutate de candidați.

6. Afirmația că 'programele acreditate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) au dreptul să școlarizeze' este falsă, această decizie fiind luată, potrivit legii, așa cum se întâmplă și la alte universități din țară, de Consiliul de Administrație și de Senatul Universității din București. Facem precizarea, în acest context, că acreditarea unui program de licență la ARACIS necesită o investiție de aproximativ 65.000 de lei (aproximativ 13.000 de euro), iar, pentru masterat, pentru domeniile cu un număr mediu de programe, acreditarea la ARACIS costă, în medie, tot 65.000 de lei, ceea ce nu face decât să adâncească deficitul și să sporească ineficiența programelor care înmatriculează foarte puțini studenți și care au rată de abandon.

7. La nivelul Universității din București, chiar și în contextul actual, nu se pune problema disponibilizării cadrelor didactice; facultățile dispun de suficiente norme care astăzi se realizează la plata cu ora și care pot fi alocate cadrelor didactice în funcție de specializarea lor, multe dintre programele cu număr mic de studenți, nefiind, de altfel, în normele profesorilor, ci la plata cu ora, tocmai pentru a li se asigura acestora stabilitate.