Redescoperirea patrimoniului cultural și apropierea tinerilor de artă

Există momente în viața unei națiuni în care comemorarea unei personalități este în sine mai mult decât un gest simbolic, devenind un act de reafirmare a identității și a valorilor care ne definesc ca popor.

Anul 2026 este un asemenea moment pentru România, prin instituirea sa drept Anul Constantin Brâncuși, în baza Legii nr. 140/2025, act normativ pe care am avut onoarea să îl semnez.

Prin această lege, Parlamentul României nu a dorit doar să marcheze aniversarea unei personalități excepționale, ci să creeze cadrul unei reflecții naționale asupra rolului culturii în construcția societății noastre. Pentru că opera lui Constantin Brâncuși nu aparține doar istoriei artei universale, ci aparține însăși identității României.

Brâncuși a reușit ceea ce puțini artiști au realizat vreodată: să transforme rădăcinile culturale ale unui popor într-un limbaj universal al formelor. Născut într-un sat din Gorj și format în spiritul tradițiilor românești, el a devenit unul dintre întemeietorii sculpturii moderne, redefinind modul în care materia poate exprima spiritul.

Poate nicăieri această simbioză între tradiție și modernitate nu este mai elocventă decât în Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, una dintre cele mai valoroase creații artistice ale secolului XX. În liniștea meditativă a Mesei Tăcerii, în simbolistica trecerii prin Poarta Sărutului și în verticalitatea fără sfârșit a Coloanei Infinitului se regăsește o filozofie profund românească despre timp, memorie, sacrificiu și continuitate.

De aceea, instituirea Anului Brâncuși nu este doar o celebrare culturală, ci și un angajament public al decidenților. Legea prevede organizarea, la nivel național și internațional, a unor programe culturale, educaționale și academice dedicate operei și moștenirii brâncușiene. Este o invitație adresată instituțiilor culturale, universităților, muzeelor, școlilor și comunităților locale de a redescoperi și promova patrimoniul artistic românesc.

Pentru mine, în calitate de deputat și semnatar al legii, acest demers are o semnificație profundă. Cultura nu este un lux și nici un domeniu marginal al politicilor publice. Cultura este fundamentul identității unei societăți și unul dintre cele mai puternice instrumente de coeziune socială.

Într-o lume marcată de schimbări rapide, de globalizare, de conflicte armate, de tensiuni geopolitice și uneori chiar de pierderea reperelor, Brâncuși ne oferă o lecție esențială: modernitatea autentică nu se construiește prin negarea tradiției, ci prin transformarea ei într-un limbaj universal.

Anul 2026 trebuie să devină, așadar, mai mult decât o succesiune de evenimente comemorative. El trebuie să fie un an al redescoperirii patrimoniului cultural românesc, al apropierii tinerilor de artă și al afirmării României pe scena culturală europeană și mondială.

Națiunile care își respectă creatorii își consolidează demnitatea. Țările care își promovează valorile culturale își construiesc viitorul cu încredere.

Celebrând moștenirea lui Constantin Brâncuși într-un cadru legal și oficial, România își reafirmă capacitatea de a transforma rădăcinile culturale în valori universale. Iar responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor, este să ne asigurăm că această moștenire rămâne vie, în educație, în instituțiile culturale, în spațiul public și, mai ales, în conștiința generațiilor viitoare.

Pentru că, în fond, prin Brâncuși nu celebrăm doar un mare artist. Celebrăm însăși forța creatoare a României!

Deputat PSD București,
RODICA NASSAR