4 mituri despre Barajul Mihăileni, demontate de experți.

Realitatea: Ineficient, insuficient, scump și distrugător

Analiza tehnică demontează afirmațiile politicienilor și ale Apelor Române

Barajul de la Mihăileni nu se susține nici din punct de vedere energetic, nici din perspectiva protecției la inundații, arată datele tehnice prezentate de dr. ing. Cornel Ilinca, specialist în ingineria apei, în cadrul unei dezbateri publice organizate de Comunitatea Declic. Analiza răspunde punct cu punct, cu cifre și rapoarte de specialitate, principalelor argumente invocate public în favoarea Barajului Mihăileni, o construcție începută în anii '80, depășită astăzi ca eficiență, siguranță și protecție pentru mediu.

'Barajul Mihăileni este, în esență, un 'proiect fosilă', o relicvă a ingineriei hidrotehnice de tip stalinist, concepută în 1987 și executată cu intermitențe până în prezent. Configurația sa tehnică ignoră standardele moderne privind conectivitatea râurilor, hidromorfologia și protecția biodiversității. Discursul public care îl prezintă drept un proiect de 'dezvoltare durabilă' nu este susținut de studii tehnico-economice actualizate, accesibile specialiștilor sau publicului', a comentat dr. ing. Cornel Ilinca, lector universitar, cu experiență de trei decenii în proiectarea și execuția lucrărilor hidrotehnice, inclusiv baraje de joasă cădere și amenajări hidroenergetice.

Astfel, prin intermediul unei expertize independente, Declic a demontat miturile preferate ale politicienilor care invocă riscuri și beneficii ale barajului comunist fără niciun fel de dovezi:

Mit #1: Barajul contribuie la securitatea energetică

Realitatea: Puterea instalată a microhidrocentralei este de 1,2 MW, de aproximativ două ori mai mică decât media microhidrocentralelor realizate în ultimul deceniu și mult sub media celor aproximativ 250 de microhidrocentrale construite după 2011. Energia medie anuală estimată este de sub 2.500 MWh, adică aproximativ 0,2‰ din energia hidroelectrică produsă în România în 2025.

Această microhidrocentrală se încadrează, din punct de vedere al puterii instalate, în categoria proiectelor care au generat proceduri de infringement împotriva statului român.

Mai mult, energia produsă nu poate fi considerată 'curată': regimul de funcționare implică fenomenul de 'hidropeaking', adică eliberări intermitente de debite mari care destabilizează malurile și degradează ecosistemul riparian în aval, în lipsa unui bazin redresor. Energia produsă la Mihăileni vine cu un cost ecologic disproporționat față de beneficiile energetice modeste.

Mit #2: Barajul protejează 17.000 de oameni de inundații

Afirmația că barajul ar 'salva 17.000 de vieți' este o hiperbolă administrativă, neconfirmată de studii de inundabilitate bazate pe debitele reale înregistrate în ultimii ani. Populația totală a localităților Brad, Crișcior și Vața de Jos este de sub 20.000 de persoane. A pretinde că peste 85% dintre aceștia ar fi fost în pericol vital în urma viiturilor din 2004 și 2025, în absența barajului, nu are acoperire în datele hidrologice disponibile.

Datele oficiale privind Zonele cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații (APSFR) indică o expunere de aproximativ 2.200 de persoane și 800 de locuințe care sunt concentrate majoritar în municipiul Brad și localitatea Crișcior. Acestea nu documentează posibilitatea de pagube structurale majore sau un risc vital real.

Hărțile APSFR sunt instrumente de semnalare generală a riscului, nu baza pentru decizii de investiții de această amploare. O discrepanță majoră în datele oficiale ilustrează limitele acestor modele: pentru municipiul Brad, zona Primăriei se estimează inundații cu un nivel al apei de 90 cm, la fiecare 10 ani. Această cifră indică o eroare sistemică de modelare hidraulică, provenită cel mai probabil dintr-un model digital al terenului cu rezoluție scăzută.

Eficiența barajului în atenuarea viiturilor este și ea limitată structural: afluenții situați între baraj și municipiul Brad pot produce inundații majore în aval, indiferent de nivelul de control exercitat pe cursul principal al Crișului Alb. Riscul nu dispare, se modifică doar frecvența depășirii unui anumit prag de debit.

Soluții precum crearea de poldere, restaurarea zonelor umede și reconectarea luncii inundabile în sectoare agricole și nepopulate ar fi asigurat o protecție mai flexibilă, mai ieftină și conformă cu directivele europene de mediu, fără a bara definitiv cursul de apă.

Mit #3: Este energie verde și ieftină

Eticheta 'energie verde' este înșelătoare. La o investiție de peste 173 de milioane de lei pentru o producție de sub 2.500 MWh anual, componenta energetică nu se susține economic. La o defalcare a costurilor investiției pe folosințele de apă, amortizarea echipamentelor și infrastructurii ar face din fiecare megawatt-oră produs această microhidrocentrală să fie unul dintre cei mai scumpi din sistem.

Impactul ecologic transformă această energie mai degrabă în 'energie gri' - culoarea betonului care fragmentează ireversibil Crișul Alb. Un singur argument, printre multe altele care demonstrează că nu vorbim despre energie verde, este absența unui pasaj pentru ihtiofaună și limitarea debitului ecologic exclusiv la nivelul acestuia.

Mit #4: Apa stocată rezolvă necesarul populației

Proiectul a fost fundamentat pe prognozele demografice ale anilor '80, care anticipau o explozie a populației în Brad și comunele limitrofe, dublată de o dezvoltare industrială masivă. Aceste premise nu mai corespund realității. Forajele de adâncime și reabilitarea rețelelor de distribuție pot asigura necesarul actual de apă la costuri de investiție și exploatare semnificativ mai mici decât un baraj pentru acumulare de apă. Se impunea efectuarea unor studii riguroase privind hidrogeologia și indicatorii de calitate ai acviferelor vizate. Mai mult, integrarea unor soluții bazate pe natură, precum reconstrucția zonelor umede, ar fi facilitat reîncărcarea naturală a pânzei freatice, asigurând un proces de filtrare biologică și menținerea integrității ciclului hidrologic local.

Istoria proceselor câștigate: ilegalitățile nu sunt noi

Prezentăm mai jos seria proceselor câștigate în instanță care au documentat ilegalitățile din jurul acestui proiect:

- Garda de Mediu a formulat un răspuns pentru asociația Declic în mai 2021 în care preciza că stadiul lucrării este 61%. Mai mult dispunea obținerea actelor de reglementare pentru continuarea lucrărilor.

- Ordonanță președințială din dosarul 513/117/2022 a fost admisă prin sentința civilă pronunțată în 22.03.2022 de Tribunalul Cluj, dispunându-se oprirea lucrărilor. Ulterior, Curtea de Apel Cluj a respins recursul formulat de CJ Hunedoara pe 12.05.2022 și a menținut această sentință până la soluționarea litigiului de fond.

- Cu toate acestea, Apele Române a recepționat ilegal lucrările în prezenta ministrului mediului de atunci, Barna Tanczos, pe data de 31.03.2022, la o săptămână după oprirea lucrărilor de către instanță (!)

- Declic a formulat plângere penală pentru abuz în serviciu și delapidare de fonduri în mai 2022. DNA Serviciul Teritorial Oradea a confirmat că efectuează cercetări 'în rem' pentru infracțiunile semnalate, dosar 22/13/P/2022.

- În dosarul de fond 417/117/2022, Curtea de Apel Cluj a admis recursul Asociației Declic și a dispus la data de 22.11.2023 trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce privește constatarea caducității autorizației și anularea autorizației de construire.

- Între timp, o nouă ordonanță președințială oprește din nou lucrările până la judecarea definitivă a dosarului de fond, în al doilea ciclu procesual.

- Tribunalul Cluj a dispus la data de 27.08.2024, în rejudecare, în dosar nr. 417/117/2022*, admiterea acțiunii constatarea caducității autorizației de construire. Ulterior, Curtea de Apel Cluj a confirmat soluția, prin decizia din 16.02. 2026, reținând că:

Extras din motivarea Curții în dosarul 417/117/2022*: 'Caducitatea apare în speță ca acționând la nivel de cauză - cauza oricărui act administrativ este, în final, interesul public. Or, interesul public de astăzi este altul decât cel din 1987 și include, inter alia, protejarea mediului'.
'Ne-am săturat de ilegalități și corupție care distrug natura pentru profitul unora. Nu vrem subvenționarea din bani publici pentru rezervorul de apă al proiectului minier privat de la Rovina. Mihăileni e pentru minerit și afaceri de construit baraje, nu pentru oameni,' a concluzionat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare campanii Declic.

Dezbaterea poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=o51oQuQMcH0

Analiza de tip 'reverse engineering', dr. ing. Cornel Ilinca:

Analiză privind Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb - Județul Hunedoara

http://instrumente.declic.ro/uploads/Analiza_Baraj_Mihaileni.pdf

Calcule hidraulice: http://instrumente.declic.ro/uploads/Calcule%20Hidraulice%20Mihaileni.pdf

Calcule hidroenergetice: http://instrumente.declic.ro/uploads/Calcule%20Hidroenergetice%20Mihaileni.pdf