Peste un miliard de euro prejudiciu din fonduri europene în România, un semnal de alarmă privind controlul acestor resurse

În Parlament se vorbește frecvent despre fonduri europene, despre rate de absorbție, despre programe și despre miliarde de euro care ar urma să transforme România. Mult mai rar însă se discută despre ceea ce arată, în mod concret, rapoartele oficiale privind modul în care sunt folosiți acești bani.

Raportul anual al Parchetului European pentru anul 2025 oferă o imagine care nu poate fi ignorată. La nivelul Uniunii Europene sunt în prezent 3.602 investigații active, iar prejudiciul estimat în aceste dosare depășește 67 de miliarde de euro. Numai în anul trecut au fost deschise 2.030 de investigații noi, cu prejudicii estimate la 48,7 miliarde de euro, iar instanțele au dispus înghețarea unor bunuri în valoare de peste 1,13 miliarde de euro.

Aceste cifre transmit un mesaj simplu, acolo unde circulă sume foarte mari de bani publici apare, inevitabil, și tentația fraudei.

România este menționată în raport cu date care ar trebui să dea de gândit tuturor instituțiilor implicate în gestionarea fondurilor europene. La finalul anului trecut, Parchetul European investiga 149 de cazuri în România, cu un prejudiciu estimat de peste un miliard de euro. Din această sumă, aproximativ 456 de milioane de euro reprezintă fraude de TVA și taxe, iar peste 567 de milioane de euro sunt legate de utilizarea frauduloasă a fondurilor europene. În cursul anului trecut, Parchetul European a primit 416 sesizări privind posibile fraude în România, majoritatea venind chiar din partea autorităților statului.

În prezent, 76 de dosare se află deja în instanță, iar în 18 dintre ele au fost pronunțate condamnări definitive.

Cifrele prezentate în raport nu pot fi trecute cu vederea. În cazul României vorbim despre 149 de investigații active și un prejudiciu estimat de peste un miliard de euro. Aceste date ridică întrebări serioase privind modul în care sunt gestionate și controlate resursele financiare destinate dezvoltării.

Atunci când prejudiciile ajung la sute de milioane de euro, problema nu mai aparține doar celor care comit fraudele. Devine și responsabilitatea instituțiilor care ar fi trebuit să le prevină.

Fraude de asemenea dimensiuni indică existența unor vulnerabilități în sistemele de supraveghere și control ale fondurilor europene. Atunci când mecanismele de control funcționează eficient și la timp, neregulile sunt identificate din faze incipiente și nu ajung să producă prejudicii de sute de milioane de euro.

În ultimii ani am auzit frecvent discursuri despre miliardele de euro atrase din fonduri europene și despre procentele de absorbție. Mult mai rar apare însă o discuție la fel de serioasă despre prevenirea fraudelor, despre controlul modului în care sunt cheltuiți acești bani și despre responsabilitatea instituțiilor care îi gestionează.

Aceste fraude sunt, fără îndoială, infracțiuni. Dar amploarea lor arată că mecanismele de control ale statului nu au funcționat suficient de devreme pentru a preveni astfel de prejudicii. Pentru că fiecare astfel de prejudiciu înseamnă proiecte întârziate, investiții care nu mai sunt realizate și resurse publice care nu mai produc efectele pentru care au fost alocate. Fondurile europene reprezintă o șansă reală pentru dezvoltarea României. Dar această șansă poate fi valorificată doar dacă statul este capabil să protejeze aceste resurse de fraudă și să le gestioneze cu responsabilitate.

Raisa ENACHI,
Deputat de Vaslui