Un trilion de lei datorie și zero reforme: datoria publică a explodat, fără să fie măcar menținut nivelul de trai

Guvernul României continuă să invoce moștenirea dificilă pe care și-a lăsat-o din mandatele anterioare, adică rezultatul direct al unor mandate succesive marcate de decizii greșite și lipsă de responsabilitate fiscală. Astăzi, situația este mai complicată decât oricând!

Creșterea TVA a amplificat presiunea inflaționistă, iar prețurile au explodat; taxele și impozitele cresc în ritm alert, în timp ce Guvernul pare să găsească vinovați peste tot, mai puțin în propria conduită: bugetarii ar fi problema administrației, firmele ar încurca fiscul, elevii și profesorii ar fi vinovați pentru problemele din educație, medicii pentru disfuncțiile din spitale, pensionarii pentru presiunea pe buget. În logica actualei guvernări, cetățeanul este obstacolul, nu beneficiarul politicilor publice; altfel, Guvernul ar gestiona satisfăcător România, dar fără problemele țării.

Semnele degradării nivelului de trai sunt evidente: explozia prețurilor, costuri record la energie și utilități, scăderea consumului, diminuarea economiilor populației, creșterea gradului de îndatorare, majorarea coșului minim de consum, amânarea investițiilor, concomitent cu stagnarea salariilor. Românii nu mai pot fi înșelați de propaganda oficială, fiindcă simt cum sărăcia îi atacă din toate direcțiile.

Cauzele sunt clare: erori repetate de politică fiscal-bugetară, excese, management lacunar, cheltuieli discreționare, indisciplină financiară, bugete dezechilibrate, resurse expediate peste graniță și asumarea unor riscuri majore fără fundament economic solid. România funcționează de ani de zile pe modelul 'guvernării pe datorie'.

Efectele sunt, în mare parte, cuantificabile: datoria publică, pusă în sarcina generațiilor viitoare, a depășit 227 miliarde euro, echivalentul a aproximativ 1 trilion de lei (adică o mie de miliarde) - reprezentând peste 60% din PIB - cu scadențe majore în 2026. În 2025, datoria a crescut cu 11,7%. Prin comparație, în 2019 aceasta era de 0,37 trilioane lei, adică 35% din PIB.

Totuși, unde sunt banii împrumutați, dificil de găsit în economie, cultură, învățământ, sănătate, infrastructură? În 6 ani datoria s-a triplat, fără să fie măcar menținut nivelul de trai. Deficitul bugetar depășește 7% din PIB, dublu față de limita europeană admisă de 3%, ceea ce înseamnă că România încalcă simultan cele două criterii esențiale ale disciplinei fiscale europene - deficitul și datoria.

Creditele de 23,83 mld euro contractate în 2025 înseamnă circa 65-66 milioane euro împrumutați zilnic.

Inflația a fost 9,62% în ianuarie 2026. Față de ianuarie 2025, prețurile au crescut cu 7,86% la mărfurile alimentare, 9,99% la nealimentare și 11,59% la servicii, iar prețul energiei a crescut cu 59,33% într-un an.

Revenirea la 'normalitate' este estimată abia pentru 2031, adică cel puțin încă 5 ani în care poporul va fi mai bolnav și mai slab educat, taxele mai mari, salariile înghețate, pensiile blocate, afacerile ruinate, investițiile suspendate, iar românii 'evadați' din țară de groaza regimului Dan - Bolojan, vor fi înlocuiți cu populații străine.

Consider că direcția economico-financiară actuală înseamnă a împinge România și mai adânc în spirala împrumuturilor și nu are finalitate pozitivă, fapt pentru care este necesară intervenția Parlamentului pentru reechilibrarea politicilor fiscale și pentru reinstaurarea disciplinei bugetare.

Fără schimbări decisive, generațiile ce vin vor moșteni țara vândută, ipotecată și săracă!

Deputat Daniel Grofu
Circumscripția electorală nr. 42 București
Grupul Parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri