FSSR desfășoară o conferință dedicată calității și siguranței vieții profesionale a angajaților din sănătate

280 de profesioniști din sănătate, alături de senatori, deputați, manageri de spitale și conducători de instituții, vor dezbate la Cluj-Napoca calitatea vieții profesionale în sănătate și siguranța personalului medical

Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR) anunță desfășurarea conferinței 'Impactul dialogului social asupra calității vieții profesionale a angajaților din sănătate și a calității serviciilor medicale'.

Evenimentul se va desfășura mâine, 27 februarie 2026, în Aula Mihai Șerban a USAMV din Cluj-Napoca, reunind 280 de participanți- angajați din sistemul sanitar public, studenți la medicină și o serie de invitați instituționali cu rol în guvernarea sănătății publice.

Printre invitații care au confirmat participarea se numără: Primarul Municipiului Cluj, Emil Boc, Prefectul județului Cluj, Maria Forna, senatorii: dr. Lucian Mărginean și dr. Cristian Vântu (Comisia pentru Sănătate, Senatul României), deputații: avocat Oana Murariu și Radu-Marin Moisin (Comisia juridică, Camera Deputaților), președintele ANMCS Valentin-Florin Ciocan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Florin Rațiu, Directorul general al CAS Cluj, dr. Lucia Luminița Brustur Chirilă, manageri de spitale, președinții Colegiului Medicilor și OAMGMAMR Cluj.

Această conferință este importantă atât pentru toți angajații din sănătate, cât și pentru publicul larg

Conferința va marca lansarea publică a rezultatelor a două studii de cercetare și dezbaterea unei propuneri de politică publică:

1. Studiul național privind Satisfacția salarială în sistemul sanitar public

Aceasta este prima cercetare națională dedicată satisfacției salariale a angajaților din sănătate publică, realizată de CCDSS. Studiul a colectat 5.192 de completări, acoperind 42 de județe și 353 de unități sanitare. Rezultatele arată o insatisfacție profundă și generalizată: indicele compozit al satisfacției salariale este de 2.18 din 5 (zona de 'nemulțumire mare'), iar 71.2% dintre respondenți se află sub pragul critic. Evoluția salariilor în timp primește cel mai scăzut scor din întregul studiu (1.42/5). Plata gărzilor, munca de noapte, orele suplimentare și calculul sporurilor sunt cele mai apăsătoare probleme. O reducere a veniturilor este ferm respinsă (4.86/5 - cel mai ridicat scor din studiu). Studiul formulează 18 recomandări structurate pe patru paliere: legislativ, instituțional, managerial și strategic. Sinteza studiului poate fi consultată on-line accesând link-ul.

2. Studiul BATEREP privind riscul de epuizare profesională (burnout)

Cel mai amplu studiu privind burnout-ul în sistemul sanitar românesc, realizat prin platforma BATEREP pe parcursul a patru ani, cu peste 17.000 de angajați evaluați, utilizând instrumentul internațional Burnout Assessment Tool (BAT). Concluziile sunt alarmante: 55.2% dintre angajați se află în zone de risc de burnout (față de 36.1% în 2021), iar 89% dintre medicii de gardă sunt la risc (N=1.100, 41 județe). 58% dintre medicii de gardă lucrează peste 50 de ore pe săptămână, depășind limita Directivei Europene, medicii tineri și rezidenții fiind cei mai afectați. România depășește semnificativ nivelul european: 55.2% la risc, față de Belgia (48%), Polonia (27-36%) și Suedia (15.6%). Studiul poate fi consultat on-line accesând link-ul.

3. Strategia Națională de Acțiune împotriva agresiunilor (2026-2030)

Conferința de la Cluj-Napoca este unul dintre cele două evenimente publice ale căror rezultate vor fi incluse în forma finală a Strategiei Naționale de Acțiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniștilor din sănătate, lansată de FSSR pe 22 februarie 2026. Strategia este structurată pe 8 piloni de intervenție (guvernanță, cadru juridic, securitate fizică, management operațional, formare, raportare, sprijin pentru victime, standarde ANMCS), conține 37 de măsuri concrete și propune integrarea a 28 de indicatori de siguranță a personalului în standardele de acreditare. Contextul este urgent: numai în săptămâna 16-22 februarie, doi medici au fost agresați fizic în timpul actului medical. Sinteza strategiei poate fi consultată on-line accesând link-ul.

Agenda conferinței

Conferința se desfășoară în două părți: Partea publică (09:00-11:00) cuprinde deschiderea, prezentarea contextului și a rezultatelor studiilor, urmată de intervențiile invitaților instituționali pe temele conferinței: impactul dialogului social, soluții pentru calitatea vieții profesionale, legătura dintre siguranța pacienților și siguranța profesioniștilor, poziția față de măsurile de austeritate. Partea dedicată profesioniștilor (11:30-13:00) abordează viitorul relațiilor de muncă și al dialogului social, măsurile de creștere a siguranței angajaților, aspecte legislative și etice relevante și include sesiunea de răspunsuri la întrebările formulate de participanți.

De ce contează această conferință pentru angajații din sănătate

Conferința se desfășoară într-un moment în care condițiile de muncă ale profesioniștilor din sănătate afectează direct capacitatea sistemului de a oferi servicii medicale sigure și de calitate populației. Datele cercetării confirmă: insatisfacția salarială generează burnout, burnout-ul afectează calitatea actului medical, iar agresiunile împotriva personalului pun în pericol atât profesioniștii, cât și pacienții. Aceste probleme nu se rezolvă prin declarații de principiu, ci prin dialog social real, bazat pe dovezi și pe angajamente verificabile.

Apelul organizatorilor către decidenții prezenți la conferință este clar: înainte de a lua decizii care afectează milioane de pacienți și zeci de mii de profesioniști, ascultați-i pe cei care lucrează în acest sistem.

Presa este invitată să participe la această conferință.

Transmisie live

Conferința va fi transmisă în direct, permițând participarea la distanță a profesioniștilor din sănătate din întreaga țară. Linkul de acces este disponibil pe pagina evenimentului.

Comitetul Director