Dezertări, traseism și lupte interne - falimentul moral al așa-zișilor suveraniști

Traseismul parlamentar - o fraudă morală la adresa votului românilor

La doar un an de la alegerile parlamentare, scena politică este marcată de un fenomen grav: trădarea directă a electoratului de către parlamentari care au obținut mandatul pe listele unui partid, promovând un program politic clar, iar astăzi aleg să părăsească formațiunea sub sigla căreia au fost votați.

Partidele care s-au autointitulat 'suveraniste' demonstrează că nu au fost pregătite nici politic, nici moral pentru responsabilitatea primită din partea românilor. În timp ce cetățenii se confruntă cu scumpiri, instabilitate economică și lipsă de încredere în instituțiile statului, scena politică este dominată de dezertări, dizolvări de grupuri parlamentare și conflicte interne.

În cadrul Senatul României, grupurile parlamentare ale S.O.S. România și POT s-au dizolvat, iar în Camera Deputaților a României formațiunile Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au pierdut 26 de parlamentari. Dincolo de statistici, rămâne o problemă de fond: respectul față de votul românilor.

Cetățenii nu votează persoane izolate, ci liste de partid, programe politice și angajamente publice.

Votul acordat unei formațiuni nu este un cec în alb pentru migrații ulterioare, repoziționări strategice sau negocieri de culise.

Mandatul parlamentar este obținut sub o identitate politică precisă, nu în nume personal. Faptul că actualul cadru legal permite păstrarea mandatului chiar și în cazul retragerii sprijinului politic sau al excluderii din partid nu transformă această practică într-una morală.

A specula o prevedere legală pentru a conserva o funcție obținută prin asocierea cu un partid pe care ulterior îl părăsești reprezintă o gravă fraudă morală.

Este inacceptabil ca un parlamentar să continue mandatul folosindu-se de voturile obținute sub sigla unui partid ale cărui principii nu le mai respectă sau pe care le contestă public.

Dacă un ales consideră că nu se mai regăsește în proiectul politic care l-a propulsat în Parlament, gestul corect ar fi demisia și revenirea în fața electoratului.

Mai mult, la începutul noii sesiuni parlamentare din februarie, nemulțumiți din POT au încercat formarea unui nou grup parlamentar. O asemenea fragmentare nu face decât să adâncească ruptura dintre clasa politică și cetățeni.

România are nevoie de consecvență, loialitate față de mandat și responsabilitate politică.

Traseismul parlamentar, chiar dacă este tolerat de lege, rămâne o trădare a încrederii publice.

DEPUTAT S.O.S. ROMÂNIA
Circumscripția nr.41 - VRANCEA
Prof.univ.dr. Vedinaș Verginia