Stop modificărilor pe bandă la Legea pensiilor militare

Creșterea vârstei de pensionare echivalează cu decesul în activitate

Speranța medie de viață în operativ: 60 de ani!

Zeci de mii de posturi vacante

Compensate de personalul existent

Jalonul PNRR privind pensiile militare este deja îndeplinit.

Plecările din sistem pun în pericol structura de apărare!

Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare SNPP și Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL - afiliate la Federația PUBLISIND și Blocul Național Sindical - se opun modificării Legii pensiilor militare ca angajament instituit prin ordonanța de urgență inițiată de MDLAP privind reducerile de cheltuieli bugetare, fără consultarea partenerilor sociali din sistemul de apărare națională.

Raportat la scopul declarat al proiectului de ordonanță de urgență, respectiv încadrarea în ținta de deficit bugetar pentru anul 2026, precizăm faptul că măsura privind modificarea sistemului pensiilor militare nu produce niciun impact bugetar pentru anul în curs. Această intervenție legislativă nu se concretizează într-o diminuare efectivă a cheltuielilor bugetare ale instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, întrucât eventualele efecte financiare s-ar produce exclusiv în viitor, la momentul deschiderii drepturilor de pensie. Prin urmare, includerea acestei măsuri într-un act normativ fundamentat pe necesitatea reducerii imediate a cheltuielilor este lipsită de coerență economică și de fundamentare reală.

Nu au existat consultări reale și efective cu organizațiile sindicale reprezentative din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare cu 10%. În lipsa unui dialog social autentic, nu se poate susține că soluția modificării pensiilor militare a fost analizată ca ultimă alternativă, după epuizarea altor opțiuni de optimizare bugetară. O astfel de abordare contravine principiilor transparenței decizionale și ale consultării partenerilor sociali.

În contextul deficitului de personal înregistrat în ultimii ani, care depășește 20% la nivelul tuturor instituțiilor din sistemul de apărare națională, Guvernul a realizat deja economii bugetare semnificative prin suspendarea concursurilor si neocuparea posturilor vacante. Polițiștii si polițiștii de penitenciare aflați în activitate au asigurat îndeplinirea atribuțiilor corespunzătoare și pentru cele aproximativ 20.000 de posturi neocupate in MAI si respectiv 3.000 in Politia Penitenciara (la care se adaugă minim 5.000 conform standardelor), ceea ce înseamnă că salariile aferente acestor funcții au reprezentat, în fapt, economii consistente la buget. În aceste condiții, este inechitabil ca aceeași categorie profesională să suporte suplimentar consecințele unor măsuri restrictive.

Măsura creează o evidentă discriminare în raport cu celelalte categorii de personal bugetar. Reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare pentru alte domenii operează strict pentru anul 2026, având caracter temporar, în timp ce modificarea condițiilor de pensionare pentru polițiștii si polițiștii de penitenciare produce efecte permanente și ireversibile asupra carierei și drepturilor acestora. Aplicarea unui tratament diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, contravine principiului egalității în fața legii.

Orice discuție privind modificarea vârstei minime de pensionare trebuie purtată exclusiv în contextul existenței unor garanții ferme din partea statului referitoare la asigurarea unui nivel corespunzator al condițiilor de muncă astfel încât speranța medie de viață a personalului vizat să fie comparabilă cu cea a altor categorii profesionale. Specificul activităților din politie si din poliția penitenciară presupune expunere constantă la stres, riscuri fizic și psihice, factori care influențează negativ viața și sănătatea angajaților, diminuând semnificativ speranța de viață. În lipsa unor măsuri compensatorii adecvate, majorarea vârstei de pensionare reprezintă o măsură disproporționată.

Având în vedere specificitatea profesiei, care a determinat instituirea unor interdicții, incompatibilități și restrângeri ale unor drepturi fundamentale, orice modificare a condițiilor de pensionare trebuie să fie însoțită de o reevaluare a acestor limitări. În ipoteza în care statul intenționează să alinieze condițiile de pensionare ale polițiștilor si polițiștilor de penitenciare la cele ale altor categorii de bugetari, este necesar ca și aceste categorii de salariați să beneficieze de drepturi similare, inclusiv dreptul la grevă, dreptul de a desfășura activități în sectorul privat, dreptul de a deține și administra societăți comerciale, dreptul la liberă exprimare deplină, dreptul de a face parte din partide politice și așa mai departe.

Reforma pensiilor militare trebuie să înceapă prin eliminarea inechităților salariale care persistă în sistem de aproximativ 15 ani, și nu prin restrângerea suplimentară a drepturilor personalului. Ulterior, pot fi analizate măsuri de stimulare a personalului care îndeplinește condițiile de pensionare, în vederea menținerii acestuia în activitate. O astfel de abordare ar putea genera economii bugetare reale, întrucât acordarea unui procent suplimentar de 5% la drepturile salariale ale unui polițist sau polițist de penitenciare cu experiență este semnificativ mai puțin costisitoare decât plata integrală a salariului unui nou angajat care îi ia locul după pensionare, la care se adaugă costurile de formare și integrare profesională.

SNPP și EUROPOL considera ca, in raport cu gravitatea acestor măsuri propuse in lipsa unui dialog social real, se impune organizarea, în perioada următoare, a unei consultări la nivel național în rândul polițiștilor si politistilor de penitenciare, în vederea adoptării unor forme de protest cu largă participare, care pot avea ca efect blocarea sau afectarea semnificativă a activității instituționale, în limitele legii.

***

Președinte SNPP - Ștefan TEOROC
Președinte Sindicat EUROPOL - Cosmin Andreica