Reunirea Basarabiei cu România nu este revizionism. Este un drept constituțional și internațional

Am luat act cu indignare despre speculațiile lui Kelemen Hunor, președintele UDMR, referitoare la posibilitatea reunirii Republicii Moldova cu România.

Kelemen Hunor pretinde că Unirea ar reprezenta 'o politică revizionistă și asta ar avea consecințe foarte grave'. Liderul UDMR ignoră prevederile dreptului internațional și acordurile internaționale în vigoare, cum ar fi Actul Final de la Helsinki, care prevede modificarea frontierelor cu acordul părților, cum s-a întâmplat ulterior cu reunirea Germaniei. Îl informez pe această cale pe Kelemen Hunor că Unirea cu România se poate face în conformitate cu prevederile articolului 142 din Constituția Republicii Moldova.

Este inacceptabilă confuzia deliberată pe care o face Kelemen Hunor între revizionism si posibilitatea legală și constituțională a Unirii menționată mai sus, în conformitate cu dreptul internațional. Revizionism înseamnă cu totul altceva, de exemplu contestarea Tratatului de la Trianon din 1920, prin care s-a stabilit frontiera dintre România și Ungaria.

Kelemen Hunor a profitat de această ocazie pentru a pune la îndoială, cel puțin indirect, articolul 1 din Constituția României care statuează caracterul unitar și indivizibil al statului român și a deschide discuția despre autonomie teritorială. 'Dacă vrei unire, trebuie să discuți și forma statală cu care mergi mai departe', a insinuat liderul UDMR, făcând aluzie la autonomie și dând exemplul aprobării pentru construcția unui pod, pentru care autoritățile de pe teritoriul actual al Republicii Moldova ar trebui să se adreseze la București în cazul Unirii.

Îi amintesc lui Kelemen Hunor că lucrările de infrastructură naționale sunt decise în capitala țării, deoarece ar fi absurd ca fiecare județ să aibă propria bucată dintr-o autostradă, așa că poate Kelemen Hunor ar vrea să meargă în altă capitală decât București în problema construirii unui pod.

În ce privește podurile și alte lucrări de infrastructură de interes local, acestea sunt decise de autoritățile locale și în prezent, și în eventualitatea Unirii Republicii Moldova cu România. După Unirea cu România, autoritățile locale de pe teritoriul actuali Republici Moldova vor putea beneficia de descentralizarea administrativă din România, pentru că în prezent în Republica Moldova descentralizarea există cel mult pe hârtie, spre deosebire de Țara Mamă România și astfel vor putea decide singure construcția de poduri de interes local.

Atrag atenția partidelor din coaliția de la putere că răspunderea lor este solidară pe durata existenței acestei coaliții, așa că sunt solidare și cu aceste afirmații ale liderului UDMR, cu tentă anticonstituțională, antistatală și antinațională.

Deputat AUR
Valeriu Munteanu