Educația preuniversitară, testul real pentru al 34-lea ministru al Educației din ultimii 35 ani

Liberalul Mircea Fechet avertizează: cine preia portofoliul Educației are «datoria să rupă blestemul 'României needucate', astfel încât să nu mai pierdem niciun copil pe drum».

Deputatul Mircea Fechet formulează un pachet de așteptări pentru viitorul ministru al Educației, pe care România se pregătește să îl întâmpine. Mircea Fechet susține că reforma reală începe în învățământul preuniversitar, ceea ce înseamnă că titularul portofoliului trebuie «să-și coboare atenția direct la baza sistemului și să stârpească discriminarea». Deputatul susține că, în condițiile în care 40% dintre românii adulți sunt analfabeți funcțional, iar Educația a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 ca domeniu prioritar, vulnerabilitățile din sistem reprezintă un risc pentru dezvoltarea pe termen lung a societății, risc care trebuie combătut prin măsuri ferme. Mircea Fechet afirmă că miza principală rămâne orientarea reformei către învățământul preuniversitar, acolo unde «se modelează caractere și destine, și se construiește fundația României». Potrivit deputatului, profesorii bine pregătiți, cu rezultate excelente la examenele de Definitivat și Titularizare, trebuie să beneficieze de un cadru predictibil și de criterii transparente de ocupare a posturilor, iar Educația să revină la prioritatea zero: asigurarea unor șanse egale reale pentru fiecare copil din sistemul de stat, indiferent de mediul din care provine.

«România e pe punctul să-și întâmpine al 34-lea ministru al Educației din ultimii 35 ani. Asta înseamnă că aproape fiecare generație de după ´89 a fost crescută între experimente, ordonanțe de urgență și reforme începute zgomotos și finalizate cel mult cu păreri de rău.

Între atâtea și atâtea schimbări de direcție, cu destinații pe care sistemul educațional încă le caută, un singur lucru s-a văzut limpede: copiii au rămas la mijloc.

Se vorbește mult, foarte mult, despre profesori, programe școlare, părinți, bani și termopane, însă mulți uită că pe băncile școlii se decide, de fapt, dacă un copil va avea un drum în viață sau va fi lăsat să rătăcească. După cei 'șapte ani de acasă', grădinița, școala primară și gimnaziul sunt etape care modelează caractere și destine. Acolo se învață răbdarea, respectul pentru muncă, patriotismul, acolo se construiește fundația României. Iar dacă fundația e șubredă, tot ce urmează se clatină.

De aceea, după clasa a opta vedem consecințele. Avem din ce în ce mai mulți copii cu mintea împrăștiată de rețelele sociale, tentați de droguri și de alcool, fără repere solide și complet nepregătiți pentru viață. Nu sunt copii fără potențial, sunt elevi pe care sistemul de învățământ nu a știut să îi vadă pe radar la timp. Un copil pierdut ajunge să caute validare în locuri care îl consumă repede și devine o statistică.

În loc să își facă un rost, ocupă un scaun la păcănele.», a spus Mircea Fechet, care a afirmat că educația preuniversitară reprezintă fundația și că, «dacă fundația este șubredă, tot ce construim ulterior se clatină».

Deputatul atrage atenția că noul ministru al Educației trebuie să fie preocupat de nivelul de pregătire a personalului din sistem și de asigurarea tuturor condițiilor care stimulează vocația, astfel încât să nu mai existe situații în care elevii finalizează opt clase fără competențe de bază.
«Adevărata miză a Educației este să ofere șanse egale pentru fiecare copil din sistemul de stat. Nu doar în teorie sau în programa școlară, ci în realitate. În satele unde curtea școlii e un ocean de noroi, în școlile unde laboratorul e o masă cu două scaune alături. În clasele unde competiția nu ține de câtă carte știe un elev sau de ce abilități are, ci de cât pot contribui părinții.

Viitorul ministru al Educației are datoria să-și coboare atenția direct la baza sistemului și să stârpească discriminarea.

Avem nevoie ca oamenii bine pregătiți pentru sistemul educațional, cu cele mai mari medii la examenele de Definitivat și Titularizare, să nu umble bezmetici după posturi care apar și dispar, iar noi să ne plângem că există copii care nu știu să citească după opt clase. Să ne asigurăm că nu-i fugăresc condițiile din transportul public până la școala de navetă din județ. Avem nevoie de meritocrație reală, de evaluări corecte, de formare continuă, de un statut profesional care să atragă vocație, nu să o alunge.

Înțelegerea nevoii de șanse egale și calitate oferite de stat fiecărui copil în învățământul preuniversitar, de la grădiniță, trecând prin clasele primare și gimnaziu, este prima condiție a reformei.

Gimnaziul este momentul în care se cerne sita. Atunci vedem ce semințe vor rodi din ce am sădit. Unii copii vor merge la universitate, alții vor alege o meserie tehnică, onorabilă și necesară. Alții, dacă nu intervenim la timp, vor ieși din sistem fără direcție. Diferența nu stă în talentul lor, ci în cât de serios tratăm acei ani decisivi.

Nu e o întâmplare că Educația a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2025-2030. Cu 40% dintre adulți analfabeți funcțional, riscul e unul direct la securitatea națională. Pentru că o societate vulnerabilă la manipulare și populism este o societate slăbită din interior.
Al 34-lea ministru al Educației poate să rupă blestemul României needucate și să pună degetul pe rană: dacă vrem o țară puternică, trebuie să începem cu cei mici. Să nu mai pierdem niciun copil pe drum!», a menționat deputatul Mircea Fechet în cadrul unei declarații în Parlament.

18 februarie 2026