REZULTATELE OBȚINUTE DE POLIȚIȘTII DIN CADRUL CENTRULUI REGIONAL DE PROCEDURI ȘI CAZARE PENTRU SOLICITANȚII DE AZIL RÃDÃUȚI, PRECUM ȘI ALE CELOR DIN CADRUL BIROULUI PENTRU IMIGRÃRI AL JUDEȚULUI SUCEAVA, PE PARCURSUL ANULUI 2025

Este un moment de a vorbi nu doar despre cifre, proceduri și documente, ci și despre oameni, despre responsabilitate instituțională și despre modul în care țara noastră rămâne un stat sigur.

I. Pe parcursul anului 2025, polițiștii din cadrul Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Rădăuți au continuat să gestioneze, cu profesionalism și implicare, procesele prin care persoane din alte țări ajung în România, în căutarea unui loc sigur în care să trăiască.

Astfel, principala provocare în anul 2025 a fost gestionarea numărului de cereri de protecție temporară formulate de cetățeni ucraineni, de membrii de familie ai acestora sau de cetățeni ai altor state care, la data izbucnirii conflictului, aveau rezidență permanentă pe teritoriul Ucrainei.

De asemenea, au continuat activitățile de înregistrare și soluționare a cererilor de azil, respectiv activitățile de integrare în societatea românească a beneficiarilor unei forme de protecție. Ca tendințe, se remarcă o scădere a numărului acestor cereri de azil, comparativ cu anii anteriori.

După adoptarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene nr. 2022/382 privind constatarea existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina, în sensul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare.

În perioada analizată, la nivelul Centrului Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Rădăuți au fost eliberate aproximativ 10.000 de permise de ședere, menținându-se tendința din anul 2024, când au fost eliberate aproximativ 9.000 de astfel de documente.

Instituția noastră își păstrează ca obiectiv important sprijinirea acestor oameni în parcursul lor spre o viață normală și sigură în România.

- O poveste de viață: 'Integrarea începe înainte de statutul de refugiat'

Un cetățean din Iran a ajuns în România în anul 2018, împreună cu familia sa, solicitând protecție internațională. Pentru el, integrarea nu a început odată cu obținerea unui statut juridic, ci din prima zi în care a decis că vrea să muncească, să se adapteze și să își construiască un viitor.

Perioada în care a avut calitatea de solicitant de azil a fost una dintre cele mai dificile etape ale vieții sale. Fără a cunoaște limba română, fără siguranța zilei de mâine și fără un cadru stabil, a ales totuși să nu rămână pasiv. A început să lucreze ca zilier, acceptând munci ocazionale, plătite modest, pentru a-și susține familia.

Integrarea lui nu a început cu un document oficial, ci cu pașii făcuți zilnic prin frig, cu munca grea și cu hotărârea de a nu renunța.

După obținerea statutului de refugiat, a continuat să muncească fără întrerupere. A fost angajat inițial în domeniul comerțului, apoi, în perioada 2020-2023, a lucrat ca mecanic auto. Limba română a fost învățată treptat, prin interacțiunea zilnică de la locul de muncă și din viața de zi cu zi.

Anul 2023 a reprezentat un moment de maturitate profesională și personală, astfel că a decis să își deschidă propria firmă, activând în domeniul serviciilor auto. Astăzi, se autosusține financiar, locuiește în județul nostru și este antreprenor local, cunoscut și respectat în comunitate.

Integrarea familiei a urmat același parcurs pozitiv. Fiul său, născut în Rădăuți, România, în anul 2019, a frecventat grădinița și este în prezent elev, fiind bine integrat în colectivul școlar. Pentru tatăl său, faptul că fiul merge la școală, are prieteni și se simte în siguranță reprezintă una dintre cele mai mari reușite.

Soția sa a activat, începând cu anul 2023, pentru o perioadă de aproximativ un an și jumătate, ca mediator cultural în cadrul unei fundații care oferă servicii complementare beneficiarilor de protecție internațională din Rădăuți și județele arondate Centrului Rădăuți.

Un rol important în acest parcurs l-au avut personalul din cadrul Centrului Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Rădăuți și organizațiile neguvernamentale partenere, care au oferit sprijin, orientare și acces la activități de integrare încă din perioada în care acesta era solicitant de azil. Sprijinul instituțional, dublat de efortul personal constant, a contribuit la un proces de integrare durabil.

'România este casa mea'

Astăzi, acesta afirmă: 'România este casa mea. Mă simt bine aici și nu aș schimba locul în care mă aflu cu o altă țară.'

El consideră România o țară foarte bună pentru refugiați și este convins că orice refugiat care dorește să muncească și să se integreze poate reuși aici, la fel ca în oricare alt stat european. Se simte tratat ca orice alt cetățean, respectă legile, muncește, și-a făcut mulți prieteni români, ajută alți refugiați cu sfaturi și informații utile și este apreciat în comunitate pentru corectitudinea și responsabilitatea sa.

Își arată permenent deschiderea față de tradițiile locale, inclusiv cele culinare, fiind un mare fan al vestitei ciorbe rădăuțene și al sarmalelor, preparate care au elemente culturale comune cu cele din țara de origine.

Această poveste de viață completează, în mod firesc, cifrele și datele prezentate. Ea arată că integrarea nu este un moment administrativ, ci un proces construit în timp, prin muncă, răbdare și demnitate. Este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, al organizațiilor partenere și, mai ales, al oamenilor care aleg să respecte legile și să contribuie activ la comunitatea în care trăiesc.

CENTRULUI REGIONAL DE PROCEDURI ȘI CAZARE PENTRU SOLICITANȚILOR DE AZIL RÃDÃUȚI

II. Rezultatele obținute în anul 2025 de polițiștii Biroului pentru Imigrări al Județului Suceava.

Activitatea Biroului pentru Imigrări al Județului Suceava în anul 2025

În anul 2025, polițiștii Biroului pentru Imigrări al Județului Suceava au desfășurat o gamă largă de activități specifice, care au vizat atât gestionarea șederii și rezidenței străinilor, cât și prevenirea și combaterea șederii și muncii ilegale. Astfel, au fost emise 1.118 permise de ședere pentru diferite scopuri, 3.594 de avize de angajare în muncă, au fost depistați 120 de străini în situații ilegale, precum și alte activități specifice desfășurate de polițiștii de imigrări din Suceava.

În ceea ce privește dreptul de ședere și rezidență pe teritoriul României, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, polițiștii de imigrări au asigurat managementul șederii și rezidenței pentru 3.775 de persoane, dintre care 2.924 de cetățeni din state terțe, majoritatea din Republica Moldova, Ucraina, Nepal, Sri Lanka, Turcia, China și Bangladesh și 851 de cetățeni ai Uniunii Europene/Spațiului Economic European/Confederației Elvețiene, provenind în principal din Italia, Austria, Germania și Olanda.

Principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit reședința pe teritoriul României au fost angajarea în muncă, reîntregirea familiei și studiile.

Ca urmare a aprobării dreptului de ședere, au fost emise 1.118 permise de ședere, dintre care 1.075 pentru ședere temporară și 43 pentru ședere pe termen lung. Totodată, au fost eliberate 82 de certificate de înregistrare și 22 de cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/Spațiului Economic European/Confederației Elvețiene.

În perioada analizată au fost înregistrate 4.049 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 3.594 de avize de angajare pentru lucrători permanenți și detașați. Aproximativ 25% dintre acestea au fost emise pentru străinii aflați deja pe teritoriul României, care și-au schimbat angajatorul. Totodată, 455 de cereri au fost respinse.

De asemenea, au fost înregistrate 22 de invitații pentru cetățeni din state terțe, dintre care 15 au fost aprobate, precum și 26 de cereri privind reîntregirea familiei, fiind avizate 21.

Prevenirea și combaterea muncii nedeclarate a străinilor reprezintă o prioritate pentru polițiștii de imigrări din Suceava, în vederea creșterii gradului de siguranță al cetățenilor și a respectării legislației în domeniul migrației.

Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 102 activități specifice de control, dintre care 34 de acțiuni în cooperare, în urma cărora au fost depistați 120 de străini aflați în situații ilegale. Cei mai mulți dintre aceștia provin din Republica Moldova, Nepal, Bangladesh și Sri Lanka.

Au fost emise 33 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, dintre care 20 pentru ședere ilegală, 7 ca urmare a revocării dreptului de ședere și 6 după finalizarea procedurii de azil.

Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, față de 16 străini a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, pentru perioade cuprinse între 3 luni și 5 ani, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

În perioada analizată a fost emisă o decizie de returnare sub escortă, ca urmare a finalizării procedurii de azil și a riscului de sustragere, persoana fiind introdusă în centrul de custodie publică până la îndepărtarea de pe teritoriul României.

De asemenea, au fost aplicate 88 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 168.200 de lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002 și ale O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

În anul 2025, Inspectoratul General pentru Imigrări a îmbunătățit și crescut eficiența sistemului informatic, în sprijinul cetățenilor și al mediului de afaceri.

Astfel, avizele de angajare în muncă și detașare sunt emise în sistem electronic, semnate cu semnătură electronică calificată și transmise direct la adresa de e-mail a solicitantului, fără a mai fi necesară prezența la ghișeu pentru înmânare.

Totodată, modificările aduse aplicației Portal IGI permit alegerea datei și orei de prezentare la ghișeu, iar cererile pentru obținerea avizelor de angajare în muncă și detașare sunt preluate exclusiv pe bază de programare, eliminând astfel cozile și timpii mari de așteptare.

Rezultatele prezentate arată activitatea susținută și responsabilitatea polițiștilor Biroului pentru Imigrări al Județului Suceava, care au acționat permanent pentru respectarea legii și menținerea unui climat de siguranță pentru comunitatea locală.

Polițiștii din cadrul Biroului pentru Imigrări al Județului Suceava își continuă misiunea și oferi servicii tuturor celor care au nevoie.

BIROULUI PENTRU IMIGRÃRI AL JUDEȚULUI SUCEAVA