BCU 'Carol I' sărbătorește 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși prin simpozionul 'Eu am făcut piatra să cânte'

Miercuri, 18 februarie 2026, Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I', în colaborare cu Academia Oamenilor de Știință din România, a organizat simpozionul 'Constantin Brâncuși, creatorul sculpturii moderne - Eu am făcut piatra să cânte', dedicat celebrării celor 150 de ani de la nașterea sculptorului.

Sesiunea plenară, moderată de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU 'Carol I', și prof. ing. dr. Doina Banciu, președintele AOȘR, a reunit reprezentanți ai comunității academice și ai mediului francofon.

Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a prezentat operele lui Brâncuși și a explicat de ce simpozionul poartă titlul 'Eu am făcut piatra să cânte', evidențiind echilibrul dintre rigoarea tehnică și poezia creației.

Madame Isabelle Perot, directorul general al Institutului Francez din România, a subliniat importanța consolidării dialogului dintre România și Franța prin intermediul unor ambasadori culturali precum Brâncuși, arătând că astfel de punți devin durabile prin colaborarea cu instituții din domeniul educației, precum Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I' sau Agenția Universitară a Francofoniei.

'Astăzi am ales să vorbesc despre Brâncuși din perspectiva mea de jurist. Nu sunt critic de artă și nu pretind să interpretez opera sa, însă parcursul lui este relevant pentru profesia juridică: un tânăr care pleacă dintr-un sat din Gorj ajunge la Paris fără resurse, fără relații, și își construiește o reputație globală, creând atelierul său și impunându-și stilul.

În 1926, sculptura 'Pasărea în văzduh' a fost supusă unui proces vamal în Statele Unite, în care autoritățile au contestat statutul său de operă de artă. Contrar regulilor vremii, sculptura fusese clasificată ca obiect industrial. Brâncuși, sprijinit de Edward Steichen, a demonstrat că opera sa reprezintă artă abstractă. Instanța a recunoscut legitimitatea acestei forme de expresie, deschizând calea pentru o redefinire juridică a artei moderne.
Această decizie nu a fost doar un succes personal al sculptorului; a avut un impact global, influențând piața de artă și modul în care creativitatea este protejată legal. Brâncuși ne arată că inovația are nevoie de protecție juridică și că libertatea de a crea necesită un cadru care o apără.

Parcursul său ne amintește că rădăcinile și universul său românesc se intersectează cu Franța și cu scena internațională, iar această punte produce excelență. În acest context, Brâncuși nu este doar un creator de forme: el este un simbol al curajului de a merge înainte, de a vedea diferit și de a crea în condiții care să respecte demnitatea operei sale, a declarat Dana Gruia-Dufaut, consilier al francezilor din străinătate.

Brâncuși este un nume de patrimoniu național și universal. Totuși, trebuie să conștientizăm că ne recunoaștem valorile, de multe ori, abia după ce creatorii lor nu mai sunt printre noi sau după ce au fost validați în afara granițelor. Același tipar îl regăsim în parcursul lui Caragiale, Enescu sau Celibidache. Dacă ne dorim să avem ambasadori culturali de valoare, trebuie să discutăm despre infrastructură, acces la resurse și platforme de afirmare, și mai ales despre încredere acordată la timp. Tinerii creatori au nevoie de condiții și instituții coerente, predictibile și responsabile, nu doar de elogii postume.

Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I' a fost fondată prin viziunea Regelui Carol I tocmai pentru a sprijini formarea tinerimii universitare și pentru a le oferi spații în care să-și construiască parcursul creativ fără a fi nevoiți să plece în căutarea recunoașterii.

Astăzi, sărbătorim curajul de a vedea diferit, de a merge înainte și de a crea. Aceasta este responsabilitatea noastră: să susținem valorile autentice atunci când sunt în formare, nu doar când sunt consacrate', a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare 'Carol I'.