Experiența județului Harghita în contextul reînnoirii Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita, a transmis un set de propuneri sintetizate către Comisia pentru Politică Socială, Educație, Ocuparea Forței de Muncă, Cercetare și Cultură (SEDEC), în vederea pregătirii noii Strategii a Uniunii Europene în domeniul dizabilității.

Documentul transmis se bazează pe experiențele organizațiilor neguvernamentale din județul Harghita, ale specialiștilor și ale persoanelor cu dizabilități și prezintă provocările reale întâlnite în viața de zi cu zi.

Mesajul central al poziției formulate este că cel mai mare obstacol în calea asigurării șanselor egale nu este doar de natură fizică, ci și de mentalitate. Persoanele cu dizabilități se confruntă încă frecvent cu subevaluare, atitudini de milă sau indiferență, ceea ce conduce la excluziune. Accesibilizarea nu este, așadar, doar o chestiune de infrastructură, ci și una de responsabilitate socială. Fără accesibilitate fizică, digitală, comunicațională și atitudinală nu putem vorbi despre egalitate reală de șanse.

Conform experiențelor din județ, în România - inclusiv în județul Harghita - accesibilizarea este adesea incompletă sau formală. Se întâmplă ca și clădirile nou construite sau renovate din fonduri europene să nu respecte pe deplin cerințele de accesibilitate. În prezent, există instituții de învățământ și unități sanitare în județ unde infrastructura de bază, precum utilizarea grupurilor sanitare, nu este asigurată pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Deficiențele afectează instituțiile publice, sistemul de sănătate, educația, transportul, piața muncii, instituțiile culturale și sportive, precum și serviciile administrative digitale. Nepregătirea sistemului sanitar reprezintă o provocare semnificativă: numeroase instituții nu sunt accesibile fizic, iar formarea personalului medical nu abordează întotdeauna nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități.

Printre provocările specifice județului Harghita se numără izolarea zonelor rurale, accesul limitat la transport accesibil, lipsa serviciilor de asistență personală, precum și aspectele comunicaționale generate de contextul bilingv. Accesibilizarea instituțiilor publice și culturale este, în multe cazuri, doar parțială, iar serviciile digitale de administrație publică nu respectă întotdeauna standardele internaționale de accesibilitate.

Pachetul de propuneri transmis susține, între altele, ca fondurile europene să fie utilizate exclusiv pentru investiții care respectă standardele minime obligatorii de accesibilitate fizică și digitală. Este necesară monitorizarea consecventă a respectării regulilor, introducerea formării obligatorii în domeniul incluziunii pentru cadrele didactice și personalul medical, precum și dezvoltarea formelor de locuire sprijinită - inclusiv a serviciilor de tip 'respiro', cu asistență permanentă 24 de ore din 24. Asigurarea adaptării rezonabile pe piața muncii și consolidarea măsurilor împotriva discriminării reprezintă, de asemenea, obiective prioritare.

Documentul subliniază responsabilitatea autorităților locale și județene în aplicarea normelor de accesibilitate, în consolidarea parteneriatelor cu organizațiile societății civile și în implicarea directă a persoanelor cu dizabilități în procesele de luare a deciziilor. Exemplul trebuie să înceapă prin asigurarea accesibilității depline a propriilor instituții și servicii.

Mesajul final este clar: respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități nu este o chestiune de caritate, ci o obligație juridică și socială fundamentală. Accesibilizarea este condiția autonomiei, a demnității și a participării depline în societate, iar asigurarea sa sistemică și consecventă reprezintă o responsabilitate comună la nivel european.