Când greșelile statului sunt plătite de cei bolnavi

În ultimele zile, discuția despre neplata primei zile de concediu medical a scos la iveală nu doar o decizie greșită, ci și un tipar periculos de guvernare, acela în care statul corectează doar după ce oamenii au suportat deja consecințele.

Declarația ministrului Alexandru Rogobete, prin care admite că această măsură a fost o greșeală, a venit abia după aplicare și după reacțiile publice apărute firesc din partea celor afectați.

Problema nu este faptul că greșeala este recunoscută, ci momentul și maniera în care se face acest lucru, ca și cum am vorbi despre o ajustare tehnică, nu despre o decizie care a generat stres, teamă și nesiguranță financiară pentru cetățenii aflați deja în suferință.

Neplata primei zile de concediu medical nu a fost o eroare minoră și nici o chestiune exclusiv a Ministerului Sănătății, fiind o decizie bugetară asumată la nivel guvernamental. Cu toate acestea, ministrul Sănătății avea obligația de a spune clar, la momentul adoptării, că această măsură este profund greșită și periculoasă pentru pacienți. Când o decizie bugetară afectează direct sănătatea oamenilor, tăcerea nu este neutralitate, este complicitate.

Pentru majoritatea pacienților, prima zi de concediu medical este ziua diagnosticului, începutul unui parcurs dificil, cu investigații, tratamente și cheltuieli imediate. Este ziua în care frica și incertitudinea sunt deja prezente, iar statul a ales exact acest moment pentru a se retrage și a spune că nu plătește. Nu pentru că boala ar fi pusă sub semnul întrebării, ci pentru că s-a considerat că se poate face economie tocmai pe seama celor bolnavi.

De aceea, o recunoaștere venită ulterior nu rezolvă problema de fond. Responsabilitatea reală presupune ca cei aflați în poziții de decizie să intervină înainte ca măsurile greșite să producă efecte. Asumarea nu începe în conferințe de presă, ci în momentul în care trebuie spus ferm că nu poți transfera costul bolii asupra celui bolnav.

Când corecția vine după ce oamenii au trăit deja frică, stres și nesiguranță financiară, nu mai vorbim despre o simplă eroare, ci despre un eșec de responsabilitate în procesul decizional. Sănătatea oamenilor nu poate fi tratată ca un exercițiu bugetar ajustabil din mers, iar o greșeală care lovește direct în cei vulnerabili nu se repară prin declarații, ci prin decizii corectate imediat.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui