Parlamentul României
Camera Deputaților
Grupul Parlamentar al Partidului Social Democrat

DECLARAȚIE DE PRESÃ

Educația trebuie tratată ca investiție publică strategică, nu ca simplu capitol de cheltuieli


Sistemul de educație românesc funcționează, de facto, într-un regim permanent de 'restrângere de activitate', în pofida statutului de domeniu strategic de interes național, această situație fiind perpetuată anual prin politici de austeritate bugetară.

În calitate de cadru didactic din învățământul preuniversitar, cu experiență directă în managementul resurselor umane la nivel instituțional, județean și național, am semnalat încă de la momentul adoptării modificărilor legislative recente disfuncționalitățile majore generate de reorganizarea sistemului în vara anului 2025. Aceasta a fost realizată într-un interval de timp insuficient pentru o implementare sustenabilă și a inclus: creșterea normelor de predare-învățare-evaluare, majorarea obligațiilor de catedră pentru personalul didactic aflat în funcții de conducere, îndrumare și control, extinderea nejustificată a învățământului simultan dincolo de zonele izolate sau cu populație minoritară, restructurarea învățământului profesional și profesional dual prin absorbția acestuia în învățământul tehnologic, reducerea semnificativă a accesului la burse (inclusiv pentru elevii cu performanțe de excelență) și creșterea efectivelor de elevi la nivel de grupă și clasă.

Efectele economice ale acestor măsuri s-au dovedit marginale, în timp ce deficitul bugetar a rămas neschimbat ca problemă structurală. În schimb, impactul asupra funcționării sistemului educațional și asupra calității actului educațional este unul semnificativ, educația fiind din nou utilizată ca instrument de ajustare bugetară și pentru anul școlar 2026-2027.

PSD a subliniat constant faptul că educația trebuie tratată ca investiție publică strategică, nu ca simplu capitol de cheltuieli, având un rol esențial în securitatea națională, coeziunea socială și dezvoltarea economică pe termen lung.

Un exemplu concret de măsură cu efecte sistemice negative îl reprezintă plafonarea la 15% a gradului de ocupare a posturilor vacante sau vacantate în sectorul bugetar, fără mecanisme de derogare. În termeni operaționali, pensionarea unui cadru didactic implică imposibilitatea ocupării postului respectiv fără vacantarea suplimentară a altor șase posturi sau catedre, ceea ce generează blocaje funcționale severe. Situația este agravată de imposibilitatea ocupării posturilor auxiliare și nedidactice vacantate, în cazul în care acestea nu sunt posturi unice.

În practică, numeroase unități de învățământ - de la nivel antepreșcolar până la liceal - nu pot funcționa în condiții legale și de siguranță fără personal de întreținere și deservire adecvat, nefiind realistă organizarea acestora exclusiv pe posturi unice. Lipsa corelării dintre structura de personal aprobată și realitatea organizațională indică o deficiență majoră de fundamentare a deciziilor administrative.

În același timp, directorii unităților de învățământ sunt confruntați cu o sarcină administrativă în creștere, în condițiile în care atribuțiile manageriale nu au fost reduse, iar obligația de catedră a fost extinsă. Acest cumul afectează capacitatea de realizare a asistențelor la ore, a activităților de mentorat pentru cadrele debutante, a elaborării și implementării proiectelor, precum și a strategiilor de dezvoltare instituțională, în contradicție cu obiectivele declarate privind creșterea calității educației.

Măsurile recente privind organizarea învățământului liceal accentuează aceste disfuncționalități: majorarea efectivelor la 30 de elevi pentru clasele a IX-a, fără clarificarea includerii elevilor romi, a celor cu cerințe educaționale speciale sau a celor proveniți din diaspora și Republica Moldova; lichidarea claselor de început de ciclu pentru învățământul profesional și dual; reducerea numărului de clase a IX-a în proiectele planurilor de școlarizare; precum și aplicarea simultană a noilor planuri-cadru pentru a IX-a, toate cu termen de implementare septembrie 2026! Aceste decizii, luate cumulativ, creează presiuni suplimentare asupra sistemului și riscă să compromită echitatea și accesul la educație.

În acest context, PSD a solicitat premierului Ilie Bolojan, care exercită interimar atribuțiile de ministru al Educației, inițierea urgentă a unui dialog instituțional cu partenerii sociali, în vederea identificării unor soluții echilibrate și funcționale, înainte de escaladarea conflictelor de muncă.

Educația nu poate continua să fie utilizată ca variabilă de ajustare bugetară, fără consecințe structurale pe termen lung!

Ariana-Oana Bucur, deputat PSD