Sănătatea și siguranța cetățenilor trebuie să fie priorități reale, nu opțiuni negociabile!

Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 este documentul principal care ghidează reformele din sistemul de sănătate până în 2030. Scopul său este să transforme sistemul într‑unul eficient, accesibil, echitabil și centrat pe nevoile pacienților.

Un obiectiv cheie îl reprezintă sustenabilitatea financiară, respectiv corelarea cheltuielilor și fondurilor cu nevoile populației și reducerea vulnerabilităților bugetare.

Totuși, realitatea arată o tensiune între prioritățile bugetare: pe de o parte, guvernanții alocă resurse mari pentru apărare și echipamente militare, iar pe de altă parte, finanțarea sănătății și protecția socială rămân adesea sub nivelul necesar.

Concret, cheltuielile militare cresc rapid, în contextul geopolitic actual (NATO, tensiuni regionale), sistemul de sănătate rămâne subfinanțat, cu spitale vechi, personal insuficient și servicii preventive slabe, iar măsuri precum neplata primei zile de concediu medical arată că se caută economii pe umerii cetățenilor, în timp ce alte domenii primesc fonduri masive (apărarea sau investițiile strategice).

Această situație generează un sentiment de lipsă de protecție a vieții și sănătății, afectând încrederea oamenilor în autorități.

Articolul 34 din Constituția României - Dreptul la ocrotirea sănătății

Constituția României garantează dreptul la sănătate și obligă statul să creeze mecanisme pentru asigurarea acestuia, inclusiv prin asigurări sociale de sănătate, servicii medicale și măsuri de prevenție.

Susținerea și consolidarea apărării Europei este importantă, însă nu poate fi realizată în detrimentul cetățenilor cei mai vulnerabili. Creșterea capacităților militare trebuie să fie însoțită de o protecție socială reală și consistentă pentru pensionari cu pensii mici, copii cu dizabilități, veterani și persoane cu handicap. Europa nu poate fi puternică în exterior dacă nu este dreaptă și solidară în interior.

Este nevoie de politici care să combine securitatea cu echitatea socială, astfel încât dezvoltarea militară să nu devină un motiv de austeritate pentru cei care deja se confruntă cu dificultăți.

În consecință, fac apel către Guvernul României și partidele din coaliție să nu ignore contribuția cetățenilor la cheltuielile pentru sănătate. Este inacceptabil ca zilele de concediu medical să nu fie plătite integral, în condițiile în care fiecare român își respectă obligațiile fiscale și contribuie la sistemul de sănătate.

Protecția socială nu poate fi redusă la un simplu calcul bugetar: sănătatea și siguranța cetățenilor trebuie să fie priorități reale, nu opțiuni negociabile, ori, decizia Guvernului României de a nu mai plăti prima zi de concediu medical, afectează direct angajații, mai ales în situațiile în care boala sau accidentul nu pot fi prevăzute. Măsura transferă costul bolii de la stat și angajatori direct pe salariați, ceea ce este nedrept, în special pentru cei cu venituri mai mici!

Deputat MARIANA VÂRGÃ