Dialoguri culturale româno-maghiare - ianuarie la Institutul Liszt

Concert și traduceri literare contemporane
In memoriam Ludovic Bacs și Corzi literare 4.1 & 4.2

Mijlocul lunii ianuarie aduce la București o serie de evenimente culturale care așează față-n față muzica și literatura română și maghiară. Cu prilejul Zilei Culturii Maghiare, Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar din București propune un program care aduce în prim-plan muzica interpretată de tineri laureați ai scenei muzicale și întâlniri cu autori și traducători români și maghiari, evenimentele propunând publicului o perspectivă vie asupra circulației valorilor culturale între cele două spații.

Desfășurate în a doua jumătate a lunii ianuarie, evenimentele se înscriu atât în contextul Zilei Culturii Maghiare (22 ianuarie), cât și în cel al Zilei Culturii Naționale din România (15 ianuarie), subliniind caracterul comun și dialogic al demersului cultural. Programul care include concerte, lansări de carte și întâlniri cu autori și traducători, este detaliat în cele ce urmează.

Marți, 20 ianuarie 2026, ora 19:00
In memoriam Bacs Lajos / Ludovic Bacs
Recital Duo Aetherium
Locul: Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar București (Gina Patrichi 8)

Distins cu prestigiosul premiu In memoriam Bacs Lajos / Ludovic Bacs la ediția a XXI-a a Festivalului Muzicii Maghiare (2025), duo-ul pianistic Aetherium format din Ștefania Fieraru și Diana Negreanu susține la Institut un recital cu ocazia zilei de naștere a Maestrului, evocând personalitatea acestui muzician desăvârșit care a fost mentorul Festivalului și membru permanent în juriul acestuia.

Program:
Nikolai Kapustin: Sinfonietta op. 49, părțile III și IV
Darius Milhaud: Le boeuf sur le toit
Ligeti Gyorgy: 5 Piese pentru pian la 4 mâini
Bartok Bela: 6 dansuri românești (ar. Ioan Dobrinescu)
Johannes Brahms: Dansuri ungare nr. 1, 2, 3

Personalitatea maestrului Ludovic Bacs va fi evocată de doamna Verona Maier, prorector al Universității Naționale de Muzică București.

Duo-ul pianistic Aetherium, format din Ștefania Fieraru și Diana Negreanu, este un ansamblu muzical ce explorează repertoriul pentru pian la patru mâini, reușind să creeze o sinergie unică pe scenă. Cele două pianiste au fost eleve ale Colegiului Național de Arte 'Dinu Lipatti' și Colegiului Național de Muzică 'George Enescu' din București, absolvind, mai apoi, cursurile de licență și master în cadrul Universității Naționale de Muzică București. Cu un repertoriu variat, care cuprinde lucrări reprezentative din muzica clasică, romantică, modernă și contemporană, duo-ul a participat la diverse festivaluri și concerte, fiind apreciat pentru sensibilitatea și profunzimea interpretărilor. Duo-ul se mândrește cu obținerea unor premii importante pe scena internațională, printre care Premiul al II-lea la Concursul Internațional 'BTHVN Wien Competition' și premiul I la 'Vienna Classical Music Competition', distincții ce atestă valoarea și profesionalismul lor. Aceste realizări reflectă pregătirea minuțioasă și viziunea artistică comună a celor două pianiste, a căror colaborare armonioasă a adus duo-ului recunoaștere și apreciere la nivel internațional, Ștefania Fieraru și Diana Negreanu fiind dedicate în egală măsură atingerii excelenței muzicale.

Maestrul Ludovic Bacs (1930-2015) a absolvit Academia de Muzică din Cluj, apoi a studiat dirijatul la Universitatea Ceaikovski din Moscova. Între anii 1957 și 1991 a fost dirijorul permanent al orchestrei Radio România și ca dirijor a urcat pe importante scene din străinătate, precum fosta URSS, Polonia, fosta Cehoslovacie, Ungaria, Bulgaria, Germania, Olanda, Argentina, Elveția, Spania, Franța, Italia, Austria. Mai mulți dirijori români de astăzi s-au format sub îndrumarea maestrului Bacs, fiindu-i discipoli la Universitatea Națională de Muzică București. Ludovic Bacs a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În anul 1966 a fondat formația de muzică veche Musica rediviva, formație pentru care a realizat numeroase adaptări de muzică medievală și renascentistă. Din aceste lucrări se remarcă Arta fugii de Johann Sebastian Bach, versiunea orchestrată de maestrul Ludovic Bacs fiind înregistrată pe disc. Între anii 2006-2008 a compus Missa A. Martoni, dedicat memoriei episcopului romano-catolic Marton Aron, o creație pentru soliști vocali, cor și orchestră. În anul 2012 la Institutul Balassi din București a avut loc prima audiție absolută a liedului pentru soprană și cvartet compus de Ludovic Bacs pe versuri de Remenyik Sandor.

Miercuri, 21 ianuarie 2026, ora 19:00
Corzi literare 4.1 - minifestival de literatură și traduceri literare contemporane
Locul: Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar București (Gina Patrichi 8)

Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar din București organizează din nou mini-festivalul de literatură contemporană și traducere literară Corzi literare. Prima seară a ediției a 4-a a minifestivalului va avea loc miercuri, 21 ianuarie, la Institutul Liszt (str. Gina Patrichi nr. 8).

Cultura noastră ne definește identitatea, aspirațiile, relațiile dintre noi și cu mediul înconjurător, de aceea literatura contemporană și traducerea literară joacă un rol deosebit de important. Traducerile literare au construit și continuă să construiască punți între cultura română și cea maghiară, deoarece traducerea literară nu este un simplu transfer, ci o colaborare atentă între limbi, culturi și sensibilități. Traducătorul literar nu este un mediator invizibil, ci un co-creator: un cititor care creează noi accente prin deciziile sale și care transmite, de asemenea, vibrațiile din spatele textului. Traducerea literaturii contemporane este un domeniu deosebit de riscant și de interesant: limba vie, semnificațiile încă în proces de formare, experiențele personale și colective trebuie să prindă glas într-un nou mediu. Minifestivalul Corzi literare conectează nu numai texte, ci și oameni - și arată că traducerea este, de fapt, un dialog prin care ambele limbi sunt îmbogățite.

În prima seară a evenimentului vor fi prezentate următoarele volume:
- Daniel Bănulescu: Cel mai bun roman al tuturor timpurilor (Typotex, Budapesta, 2025), tradus de Szonda Szabolcs
- Doina Gecse Borgovan: Rătăciri deliberate (Lector, Târgu Mureș, 2025), tradus de Vallasek Julia
- Bota Hanna: Când în fiecare zi e joi (Pont, Budapesta, 2025), tradus de Forro Eszter

Despre lucrări vor purta discuții: scriitorul și redactorul Demeny Peter cu autorul Daniel Bănulescu și traducătorul Szonda Szabolcs; Galfalvi Agnes, directorul editurii Lector cu autoarea Doina Gecse Borgovan și traducătoarea Vallasek Julia; traducătorul George Volceanov cu autoarea Hanna Bota.

Daniel Bănulescu: Minden idok legjobb regenye (Typotex, Budapesta, 2025)
Titlul original: Cel mai bun roman al tuturor timpurilor
Tradus de Szonda Szabolcs

Daniel Bănulescu (1960, București) este scriitor și poet. Primul său volum de poezie a fost publicat doar parțial, subiectul fiind puternic cenzurat. Cariera sa literară a început cu adevărat în anii '90, odată cu publicarea integrală a volumului anterior, iar primul său roman (Te pup in fund, conducator iubit!) l-a consacrat definitiv ca unul dintre cei mai neconvenționali scriitori români. A primit numeroase premii și a fost tradus în mai multe limbi. Este cunoscut pentru dedicația sa față de propriile creații, revizuind și corectând constant edițiile ulterioare ale romanelor sale. (typotex.hu)

Autorul a fost decorat de către Președinția României cu Ordinul 'Meritul Cultural' în grad de cavaler. El este membru al Uniunii Scriitorilor din România. (danielbanulescu.ro)

Acțiunea romanului Cel mai bun roman al tuturor timpurilor se desfășoară în 1989, în ultimele zile ale dictaturii românești, deseori numită 'Epoca de aur'. Imaginația lui Bănulescu recreează istoria recentă într-un univers grotesc și fantastic, unde cuplul Ceaușescu și apropiații lor nu sunt portretizați istoric, ci caricatural, confruntându-se cu figuri supranaturale ale unui subteran imaginar bucureștean. Acțiunea este populată de personaje neobișnuite: transportatori de cadavre, pustnici montani, vrăjitori și alte figuri care depășesc realitatea cotidiană.

Romanul arată, într-un cadru epic distopic, cum cruzimea și slăbiciunea umană sunt inseparabile, și reflectă legile unei lumi corupte moral și spiritual. Personajul central, Iarba Fiarelor, pregătește un atentat împotriva dictatorului, ghidat nu de motive politice, ci de dorința de mântuire interioară. Lucrarea este ultima parte a Clanului de Romane al lui Bănulescu, dar poate fi citită și ca operă independentă.

Szonda Szabolcs (1974, Sfântu Gheorghe) este poet, traducător și director al Bibliotecii Județene 'Bod Peter' Covasna din Sfântu Gheorghe. Este directorul de programe al târgului de carte și al festivalului literar contemporan SepsiBook. A tradus în limba maghiară peste 35 de autori români contemporani, în antologii sau volume complete.

***

Doina Gecse Borgovan: Haza: Aston (Lector, Târgu Mureș, 2025)
Titlul original: Rătăciri deliberate
Tradus de Vallasek Julia

Doina Gecse-Borgovan (1974, Brăila) este scriitoare și redactor la secția culturală a Radioului Cluj. Volumele sale includ: Rătăciri deliberate (Editura Litera, 2023) și Libelula (Editura Paralela 45, 2024). Primul ei volum a fost distins cu premiul de debut al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2023). (lectorkiado.ro)

Această carte de proză scurtă oferă o descriere sensibilă a realității recente și actuale din România. Cadrul temporal se întinde de la episoadele copilăriei din Dobrogea anilor '80 și întâmplările din viața studenților la litere la Cluj, în anii '90 până la trecutul recent, și în acest cadru dezvăluie episodic o lume multiculturală diversă, multilingvă, multietnică, îmbinând tradiția și modernitatea, prin observațiile unui narator la persoana întâi. Proza Doinei Gecse-Borgovan se caracterizează mai ales prin bogăția acestor observații subiective și prin senzualitatea descrierilor: sunete, culori, mirosuri, forme și texturi contribuie la o experiență de lectură imersivă. Textele din acest volum sunt extraordinar de evocatoare, fie vorba de silueta unui personaj evocat dintr-un eveniment din copilărie sau de regulile copilăriei care se desfășoară în jurul unui bloc de locuințe, ori de atmosfera unei dimineți de vară, de răcoarea unui apartament din anii '80 sau de o magnolie care răsare pe o stradă din oraș. Atât descrierile care îmbină uneori precizia microrealistă cu o atmosferă lirică și nostalgică, cât și construcția textului bazată pe gândire asociativă sunt caracteristice acestei lumi prozodice care se desăvârșește într-un mozaic de fragmente autobiografice și, pe alocuri, de observații de o precizie aproape sociografică.

Vallasek Julia (1975, Cluj) a studiat la Universitatea Babeș-Bolyai, secția maghiară-engleză. Din 1998 predă la Departamentul de Media al universității, din 2016 fiind conferențiar universitar. Publică critică literară, studii și traduceri din 1996 și este membră a societății Szepirok Tarsasaga din Ungaria (Societatea Scriitorilor de Beletristică) și a Uniunii Scriitorilor din România. A primit numeroase premii, inclusiv premiul de debut pentru traducere din partea filialei Cluj (2001), premiul de debut critic (2003), premiul UBB (2004), premiul 'Arany Janos' al Academiei Maghiare de Științe (2005), premiul Dery Tibor (2009), premiul Dsida Jeno (2017) și premiul special pentru traducere din partea filialei Târgu Mureș a Uniunii Scriitorilor din România (2024).


***
Bota Hanna: Ha minden nap csutortok (Pont, Budapesta, 2025)
Titlul original: Când în fiecare zi e JOI
Tradus de Foro Eszter

Bota Hanna (1968, Cluj) este poetă, prozatoare și redactor al revistei Viața Românească. A absolvit teologie (1999) și filologie (2003), a urmat un master în etnologie și folclor la Universitatea București (2004) și a obținut doctoratul în Antropologie Culturală la Universitatea de Vest din Timișoara (2012). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Romanul Când în fiecare zi e JOI este narat de Daria, o fetiță care se îmbolnăvește la 12 ani și își povestește propria poveste: vorbește și se plânge, se laudă și se descurajează, iubește și înjură, făcând tot ceea ce face de obicei o fetiță sau o adolescentă, cu excepția faptului că experiențele ei sunt mult mai grave decât cele obișnuite. Daria suferă de o boală incurabilă, iar din copilărie până la moartea sa la vârsta de tânăr adult, viața ei este marcată de o succesiune de tratamente de dializă, complicații, intervenții chirurgicale și transplanturi de rinichi.

Ea este primul 'copil-vedetă' din România, care a suferit un transplant de rinichi și 'trăiește cu un rinichi nou', astfel experimentează pe propria piele toate dificultățile fizice și mentale asociate transplantului. Pe lângă calvarul personal, romanul prezintă și un grup de persoane care suferă de insuficiență renală cronică, pe care ea îl numește ironic și cu îndrăzneală 'gașcă' sau 'echipă'. Autoarea dezvăluie această lume printr-o narațiune autentică și puternică.

Hanna Bota era deja o poetă cunoscută și o romancieră consacrată când a început să scrie această carte, dar a căutat mult timp o editură care să o publice. Povestea se desfășoară în mediul corupt și dificil al sistemului de sănătate postcomunist din Europa Centrală și de Est, care nu putea fi descris în mod autentic decât cu referiri specifice și directe la realitate. Romanul a fost publicat în cele din urmă în 2016. (bookline.hu)

Joi, 22 ianuarie 2026, ora 19:00
Corzi literare 4.2 - minifestival de literatură și traduceri literare contemporane
Locul: Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8)

A doua seară a ediției a 4-a a minifestivalului de literatură contemporană și traducere literară Corzi literare va avea loc joi, 22 ianuarie, la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8).

Vor fi prezentate următoarele cărți:
- Antologia E-MIL: Concert de gală, Editura Erdelyi Hirado și OMG Publishing, Cluj, 2025 (tradus de Andrei Dosa). Vor fi prezenți: Szantai Janos, președintele E-MIL, Fischer Botond, autor, Andrei Dosa, traducător și Alex Ciorogar, directorul editurii OMG.
- Kondor Vilmos: Budapest Noir, Editura Crime Scene Press (tradus de Bara Hajnal). Vor fi prezenți Bara Hajnal, traducător, și din partea editurii, George Arion Jr.
- Andrei Dosa: Multă forță și un dram de gingășie, Editura Helikon, Budapesta, 2025 (tradus de Horvath Benji). Va fi prezent autorul Andrei Dosa.

Antologia E-MIL: Concert de gală (Editura Erdelyi Hirado și OMG Publishing, Cluj-Napoca, 2025)
Tradus de Andrei Dosa

Liga Scriitorilor Maghiari din Transilvania (E-MIL) reunește în antologia de limbă română Concert de gală operele a 30 de poeți maghiari din Transilvania, astfel încât poeziile lor devin accesibile și publicului român.

'Chiar și atunci când poeții maghiari din România nu scriu în mod explicit despre identitatea națională sau politică, munca lor vorbește implicit și inevitabil despre asimetriile de putere, politicile lingvistice și memoria culturală. Această traducere în limba română a poeziei maghiare contemporane nu este doar un act lingvistic, ci un adevărat eveniment literar. În loc să vedem aici literatura unei minorități naționale, ar trebui să o interpretăm, în schimb, ca un model de contestare multilingvă. Putem depăși, astfel, modelul nucleu-periferie și să recunoaștem că sistemul literar operează în fracturile dintre spațiile naționale. Traducerea nu este doar o deschidere, ci un loc de negociere politică, așa cum poezia însăși poate fi citită ca 'o activitate de lobby'. Neo-elegiacă, ea împletește narațiunile personale și colective, oferind perspective noi asupra unor realități temporale și geopolitice. Aflându-se într-un permanent și intens dialog cu istoria poeziei, textele regizează, cu o oarecare seriozitate sarcastică, procesele de (re)mitizare a prezentului. Câmp divers și dinamic, poezia maghiară tinde să echilibreze profunzimea filozofică, jocul lingvistic și reflecția istorică, cu un interes deosebit pentru atomizare și o estetică minimalistă. Protoplasmatică și intersubiectivă, poezia maghiară contemporană surprinde contradicțiile lumii de azi, îmbinând anxietatea existențială cu narațiunile personale și un angajament profund cu tradiția.' (Alex Ciorogar)

'Cartografia e și un exercițiu poetic - fapt demonstrat cel mai bine de versurile de mai jos: 'Punctele indicate fără echivoc pe hartă / Nu există, însă harta, / Evident, există. Chiar și harta // Greșită există. Harta îl înveselește / Pe omul pierdut și necredincios, deoarece / Este o reprezentare redusă la scară a întregii munci umane, / Pe care se regăsește întotdeauna'. Dacă e nevoie de un ghid cartografic mai amplu, nu știu. Cum nici cine e adevăratul dirijor al acestei polifonii complexe. Cititorul, probabil: el trebuie să decidă în ce tempo și cu ce intonații să se cânte unele arii, ce cuvinte să răsune mai intens, ce dinamică să adopte vocile poetice. Un lucru însă e sigur, libertatea acestei diversități are același scop și în limba română: regăsirea noastră în lumea creată în poezii.' (Demeter Zsuzsa)

***

Kondor Vilmos: Budapest Noir (Crime Scene Press, 2023)
Titlul original: Budapest Noir
Tradus de Bara Hajnal

Kondor Vilmos (1954) este numele (posibil pseudonimul) unui scriitor maghiar de succes, supranumit 'părintele literaturii de suspans din Ungaria'. Kondor a studiat la Szeged și la Paris. A terminat ingineria chimică la Sorbona, apoi s-a întors în Ungaria, unde predă și acum matematica și fizica de liceu. Romanele sale împletesc ficțiunea cu istoria, scriitorul izbutind să evoce cu măiestrie atmosfera din Ungaria - și mai ales din Budapesta - secolului trecut. Romanul Budapest Noir este considerat primul noir maghiar autentic, a apărut în limba maghiară în anul 2008 și, alături de alte șase romane, constituie ciclul intitulat Budapesta păcătoasă. Pe lângă traducere în limba română, cartea a apărut și în limbile poloneză, neerlandeză, italiană, germană, franceză și engleză.

Acțiunea romanului se petrece la Budapesta, în anul 1936. Prim-ministrul Gombos Gyula se stinge înainte să-și poată realiza visul - să transforme Ungaria în stat fascist. Viața - și moartea - merg mai departe în vechiul oraș animat. În urma unui pont, reporterul de investigații Gordon Zsigmond ajunge la locul unei crime: o tânără evreică frumoasă a fost ucisă într-unul dintre cartierele sordide ale Budapestei. Hotărât să ancheteze moartea fetei, mai ales după ce îi descoperă uluitoarea identitate, Gordon descinde în măruntaiele întunecate ale orașului, o lume a umbrelor, populată de pornografie, sindicate criminale și celule comuniste. Investigația îl poartă până în eșaloanele superioare ale puterii, unde a fi evreu poate însemna diferența dintre viață și moarte. (Crime Scene Press)

Bara Hajnal a realizat primele traduceri literare pentru programele literare ale Institutului Liszt - Centrul Cultural Maghiar București. În traducerea ei au apărut volumele Bartok și povestea prințului cioplit din lemn (Bartok es a fabol faragott kiralyfi) de Garajszki Margit, volumul de povestiri Odată trebuie spus (Egyszer majd el kell mondani) de Csender Levente, microromanul lui Kiraly Farkas: Salva (Sortuz), Inelul corbului (A hollo gyuruje) și Povești de dincolo de Calea Lactee (Mesek a Tejutoton tulrol) de Berg Judit, Zâna Care Vede În Întuneric (A Sotetben Lato Tunder) de Bagossy Laszlo Mark, băiatul care la șase ani a salvat lumea (Mark, aki 6 evesen megmentette a vilagot) de Kerekgarto Istvan, Povestea casei mele (Elmeselem a hazam) de Kollo Miklos și romanul lui Kondor Vilmos intitulat Budapest Noir. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala traduceri literare.

***

Andrei Dosa: Sok ero es egy csipetnyi gyongedseg (Editura Helikon, Budapesta, 2025)
Titlul original: Multă forță și un dram de gingășie
Tradus de Horvath Benji

Andrei Dosa scriitor, traducător, a publicat cinci volume de poezie, cele mai recente apariții fiind Expectativa luminoasă (OMG Publishing, 2020) și romanul Ceaikovski la walkman (Paralela 45, 2022). La Editura Polirom au apărut romanele Ierbar (2018, 2019) și Multă forță și un dram de gingășie (2021, 2022), nominalizat la Filit la Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021. A tradus mai multe cărți din engleză și maghiară. În prezent, este redactor al revistei Poesis International.

Unica în acest roman este vocea naratorului sau, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci ințelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și in proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dosa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi. (Adrian Lăcătuș).

Horvath Benji (1988, Târgu Mureș) este poet, prozator, interpret, traducător și editor, laureat al premiului Csiki Laszlo. În 2010 a primit Premiul de excelență Lato ca autor debutant. În 2013 a fost distins cu Premiul de excelență Muut la categoria literatură. În 2016 a fost nominalizat pentru Bursa literară Horvath Peter pentru volumul Az amnezia ujtja. În 2017 a primit Bursa Dunajcsik Matyas Lehetoseg pentru volumul A Dicsoseges Europa, iar în același an a fost recompensat cu Bursa Moricz Zsigmond pentru lucrările legate de volumul Magyar atiratok.

Kosa Andras Laszlo
director