Comunicat de presă - Teatrul Național 'Radu Stanca' Sibiu
Dumitru Acris s-a născut la 22 iunie 1983, este regizor de teatru și actor.
Formarea să artistică a început cu studiile de actorie (2000-2004) la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Ulterior a urmat un masterat în regie de teatru contemporan (2010-2012) în cadrul aceleiași instituții, continuând cu studii de regie de teatru dramatic (2012-2017) la Universitatea de Stat de Artă Teatrală 'GITIS' din Moscova.
Din anul 2023 este doctorand în Artele Spectacolului la Universitatea 'Lucian Blaga' din Sibiu și cadru universitar al Departamentului de Artă Teatrală din cadrul facultății de Litere și Arte.
Activitatea sa regizorală include montări realizate între 2014-2025 în teatre din România, Rusia, Republica Moldova, Bulgăria, Marea Britanie, Kazahstan, Armenia, Turcia, Egipt, Coreea de Sud, Franța și Scoția. A montat spectacole pe texte de A.N. Ostrovski, M. Gorki, F.M. Dostoievski, A.P. Cehov, M. Bulgakov, B. Brecht, W. Shakespeare, J.W. Goethe, L.N. Tolstoi, A. Strindberg, Tracy Letts și M. Mayenburg.
Spectacolele sale au participat la festivaluri naționale și internaționale, printre care Masca de Aur (Rusia), Festivalul Național de Teatru și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (România), UNITEM (Republica Moldova), BABEL (România), High Fest (Armenia), Edinburgh Festival (Scoția), Avignon (Franța), precum și festivaluri din Turcia, Egipt, Coreea de Sud, Kazahstan și Rusia.
A obținut premii și nominalizări pentru regie, scenografie și spectacol în cadrul unor festivaluri din Rusia, România și Republica Moldova. Are două nominalizări la Premiul Național 'Masca de Aur' din Moscova la categoria cel mai bun regizor și cel mai bun spectacol. Din 2017 participă ca regizor la laboratoarele organizate de Teatrul Națiunilor din Moscova, iar în 2025 a fondat compania de teatru independentă Soul Drama Theatre.
Petra Rațiu, regizoare
Născută în 1989, la Mediaș, România.
Între 2009 și 2012 a studiat actoria la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' din București, perioadă în care a colaborat și cu Teatrul Național București. După absolvire, a urmat un master în regie la Academia de Teatru și Film Athanor din Passau, Germania, sub îndrumarea lui David Esrig, unde a realizat primele sale spectacole.
A fost asistentă de regie pentru Herbert Fritsch la Volksbuhne Berlin și Schauspielhaus Zurich, iar între 2017 și 2019 a activat ca asistentă de regie la Schaubuhne Berlin, colaborând cu regizori internaționali.
A regizat spectacole în Germania, printre care Sauerstoff de Ivan Vyrypaev (Musiktheater Gelsenkirchen, 2020), Stratum (Berlin, 2023) și Muttersprache Mameloschn de Sasha Marianna Salzmann (2024), producție distinsă cu Marele Premiu la Sachsisches Theatertreffen, Leipzig.
În martie 2025 a avut premiera spectacolului Clown în Europa, prezentat în cadrul Capitalei Culturale Europene Chemnitz 2025, iar în februarie 2026 va semna o nouă producție la Teatrul German din Timișoara.
Din noiembrie 2024 este profesoară la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Teatru și Film.
Din octombrie 2025 a preluat conducerea Secției Germane a Teatrului Național 'Radu Stânca' din Sibiu.
Emoke Boldizsar s-a născut în Bistrița, într-un spațiu multicultural care avea să-i modeleze firesc parcursul artistic. Limba maghiară, limba să maternă, i-a fost punct de plecare, iar de-a lungul timpului și-a desăvârșit fluența în română, germană și engleză. Drumul profesional a prins contur la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, unde a absolvit în 2004, formându-se într-un mediu care i-a cultivat rigoarea, sensibilitatea și curajul explorării. De la primele apariții, a fost atrasă de roluri complexe, în care interioritatea personajului contează la fel de mult ca forța prezenței scenice.
În prezent, Emoke Boldizsar este una dintre cele mai apreciate actrițe ale Secției germane a Teatrului Național 'Radu Stânca' din Sibiu.
Aici a creat o serie de roluri puternice în spectacole jucate în limba germană, precum Yvonne (regia Botond Nagy), Contra democrației (regia Alexandru Dabija), Tattoo (regia Radu Afrim) sau Încoace și încolo (regia Alexander Riemenschneider).
Versatilitatea ei se vede și în colaborările constante cu Secția română a teatrului. A lucrat cu regizori importanți ai scenei romanești și internaționale, fiind distribuită în producții ample precum Faust, D'ale Carnavalului, Jocuri, vorbe, greieri, Povestea Prințesei Deocheate, Călătoriile lui Gulliver și Oidip, toate în regia lui Silviu Purcărete, dar și în Turandot (regia Andriy Zholdak) sau Lecția (regia Mihai Măniuțiu).
Rolurile recente confirmă interesul ei pentru teatrul contemporan și pentru transformare. A interpretat personaje diverse, de la Rafinesque în Mesaje spre univers (regia: Josef Maria Krasanovski), femeia îndoliată în Domnul Iedeman (regia: David Paska), Lady Macbeth în Macbeth (regia: Botond Nagy), Marteuil și Valmont în Quartett (regia Hunor Horvath), Veronique în Zeul Carnagiului și Iringo în Orb de mină (ambele în regia lui Bogdan Sărătean), Elena în Ai mei (regia: Dumitru Acris), multiplele ipostaze din Procesul, (regia: Botong Nagy) - doamna Grubach, unchiul Max K., Călăul, Titorelli, sau Daniela în Union Place, (regia Cristian Ban).
Un proiect aparte este Lola Blau, în regia lui Dumitru Acris, un one-woman show jucat în română, maghiară, germană și engleză, un proiect complex, care se înscrie direct în cercetarea doctorală a actriței, intitulată 'Influența limbajului și efectele multilingvismului asupra jocului actoricesc'.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.