Dragi Spectatori,

Teatru Evreiesc de Stat vă urează un sincer și călduros La mulți ani!

și vă invită la spectacolele lunii ianuarie 2026:

10 ianuarie, ora 11, NEGUȚÃTORUL DIN VENEȚIA
Durata: 150 de minute (fără pauză)

'Dacă ne înțepați, nu sângerăm? Dacă ne gâdilați, nu râdem? Dacă ne otrăviți, nu murim? Și dacă ne faceți rău, nu ne vom răzbuna?' (William Shakespeare)

Scrisă la finalul secolului al XVI-lea, 'Neguțătorul din Veneția' este și astăzi o piesă extrem de actuală, despre bani, lăcomie, dragoste și tensiuni inter-rasiale, despre discriminare și răzbunare. Cea mai controversată scriere shakespeariană, 'Neguțătorul din Veneția' a impus unul dintre cele mai fascinante personaje ale dramaturgiei universale, Shylock, cămătarul evreu mistuit de dorința de a se răzbuna pe rivalul său, neguțătorul creștin Antonio.

Regia: Eugen Gyemant

În distribuție: Maia Morgenstern, Andrei Finți, Natalie Ester, George Remeș, Lorena Luchian, Darius Daradici, Isadora Băltățeanu, Filip Popescu, Cătălin Vîlcu, Anka Levana, Cristina Cîrcei, Mirela Nicolau, Mihai Ciucă, Mircea Dragoman, Feras Sarmini

11 ianuarie, ora 11, PERLE PE CALDARÂM
Gen: concert de muzică tradițională evreiască
Durata: 70 min.

Folclorul evreiesc - o comoară inestimabilă a patrimoniului cultural universal - a reprezentat dintotdeauna un punct de reper al repertoriului teatral evreiesc. Creuzetul cultural est-european este locul în care s-au născut cele mai apreciate și mai originale creații ale muzicii tradiționale evreiești - muzica instrumentală evreiască, numită klezmer. Specificul modal al melodiilor evreiești a cucerit inimile multor generații de spectatori, iar temele și tonalitățile originale sunt premisa unui vector ascendent al manifestării artistice./

Regia: Andrei Munteanu

În distribuție: Lorena Luchian, Viorica Predica, Katia Pascariu, Geni Brenda Vexler, Roxana Guttman, Alina Tomi, Arabela Neazi, Carla Lifșin, Isadora Băltățeanu, Monia Pricopi, Mihai Ciucă, Nicolae Călugărița, Andrei Miercure, Filip Popescu, George Remeș, Mihai Prejban.

Cu participarea Orchestrei Teatrului Evreiesc de Stat

Conducere muzicală: Bogdan Lifșin

11 ianuarie, ora 19, NEGUȚÃTORUL DIN VENEȚIA
Gen: dramă
Durata: 150 de minute (fără pauză)

Una dintre cele mai întunecate comedii shakespeariene, în care povestea de dragoste a lui Bassanio, bărbatul care și-a pierdut averea și care trebuie să se împrumute pentru a o putea peți pe femeia pe care o iubește, se integrează în povestea mult mai dramatică a cămătarului evreu Shylock și dorința acestuia de a obține o livră din carnea neguțătorului venețian Antonio.

Regia: Eugen Gyemant

În distribuție: Maia Morgenstern, Neculai Predica, Natalie Ester, George Remeș, Viorica Predica, Mircea Drîmbăreanu, Isadora Băltățeanu, Filip Popescu, Cătălin Vîlcu, Anka Levana, Cristina Cîrcei, Mirela Nicolau, Mihai Ciucă, Mircea Dragoman, Feras Sarmini

15 ianuarie, ora 19, SÃ AUZI IARBA CUM CREȘTE
Gen: spectacol conferință
Durata. 1h 20 min.

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, la data de 15 ianuarie 2026, Teatrul Evreiesc de Stat organizează evenimentul dedicat folcloristului Harry Brauner - o conferință susținută de prof. dr. Stephan Poen.

Aceasta este dedicată activității și memoriei unuia dintre cei mai importanți culegători de folclor ai României: Harry Brauner, una dintre figurile reprezentative ale culturii române și cercetării etnomuzicologice a secolului XX. Prezentarea prof. dr. Stephan Poen - reputat muzicolog, cercetător și artist liric - aduce în prim-plan parcursul remarcabil al folcloristului român de origine evreiască și va evidenția contribuțiile sale în domeniul folcloristic și cultural al României.

Născut în anul 1908 la Piatra Neamț, Harry Brauner avea să se stabilească împreună cu familia la București, după scurte șederi la Viena și Brăila. Studiază Conservatorul (1925-1929), în paralel cu studii de estetică și sociologie, avându-i ca profesori între alții pe Tudor Vianu și Dimitrie Gusti. Renumitul sociolog îl cooptează în echipa de cercetare sociologică monografică.

Între anii 1934-1935, Harry Brauner o întâlnește pe Maria Tănase, pe care o îndrumă în cariera de artist de muzică populară, multe dintre melodiile celebre ale Mariei Tănase fiind învățate și interpretate sub îndrumarea lui. Aceste melodii au intrat în programul conferinței, fiind interpretate de actorii Teatrului Evreiesc de Stat: Lorena Luchian, Arabela Neazi, Geni Benda-Vexler, Andrei Miercure, Filip Popescu, Vlad Nicolici.

Evenimentul se va desfășura cu participarea extraordinară a dirijorului și pianistului Ethan Schmeisser.

Orchestrații: Bogdan Lifșin, Feras Sarmini

Orchestra Teatrului Evreiesc de Stat.

Conducerea muzicală: Alexandru Marian

17 ianuarie, ora 19, MESIA, de Martin Sherman
Gen: dramă
Durata: 110 min (fără pauză)

'Spectacolul 'Mesia' de Martin Sherman, montat de Andrei Măjeri la Teatrul Evreiesc de Stat este expresia teatrală a unei teze spirituale problematice, într-o estetică personalizată. Povestea unei femei care forțează limitele tradiției prin exerciții de credință și independență se împletește cu habotnicia, nevoia disperată de miracol și credulitatea naivă a celor care de secole și-au dedicat credința așteptării lui Mesia cel promis. (...) Speranța e în noi, în fiecare dintre noi, iar puterea credinței înseamnă mai mult decât încrederea oarbă în semne, superstiții și tabuu-uri.' (Alina Epingeac)

Regia: Andrei Măjeri

În distribuție: Lorena Luchian, Geni Brenda Vexler, Neculai Predica, Alex Iezdimir, Viorica Predica, Ana Bumbac, Vlad Corb, Feras Sarmini

18 ianuarie, ora 11, MIC ȘI-AL DRACU', de Ion Pribeagu
Gen: comedie
Durata: 100 min

Regele umorului din România, Ion Pribeagu a dat viață celebrei 'Zaraza', dar și 'mușcătoarelor' și îndrăznețelor librete umoristice ale lui Constantin Tănase, pentru care a scris nenumărate scheciuri, care au făcut deliciul publicului prezent la spectacolele Companiei de Revistă «Cărăbuș». Iubit, prigonit, aproape ucis pentru că a îndrăznit să glumească, Ion Pribeagu rămâne un personaj de legendă în istoria scrierilor umoristice românești.

Regia: Maia Morgenstern

Coregrafia și mișcarea scenică: Valentin Roșca

În distribuție: Maia Morgenstern, Valentin Roșca

19 ianuarie, ora 19, GALA PREMIILOR RINOCERUL, ediția a VII-a

Gala Premiilor Rinocerul este un eveniment anual organizat de Revista 'Rinocerul'(o publicație dedicată fenomenului teatral) care celebrează excelența în arta dramatică românească, premiind producțiile, actorii, regizorii și scenografii din stagiunea teatrală precedentă, cu scopul de a promova și recunoaște valorile culturii teatrale.

Organizator: Fundația 'Spirit Românesc Pro - Arte și Caritate' în parteneriat cu Revista Rinocerul, Uniunea Scriitorilor din România (Filiala București - Dramaturgie) și Teatrul Evreiesc de Stat.

22 ianuarie, ora 19, RUDE PIERDUTE, de Nava Semel
Gen: dramă
Durata:105 minute (fără pauză)

Acțiunea piesei 'Rude pierdute' se desfășoară în anul 1949, o epocă a raționalizării în perioada de austeritate a Israelului, și vorbește despre două familii de refugiați care caută cu disperare surse de venit. Radioul este centrul existenței pentru ambele familii, și anume emisiunea zilnică dedicată căutării rudelor pierdute. La postul de radio Rude pierdute se dau anunțuri pentru persoane dispărute. Astfel, o familie își regăsește tatăl, despre care se credea a fi plecat/dispărut în America de 25 de ani. Familia îl primește cu ostilitate și reticență./

Regia: Mihaela Panainte

În distribuție: Roxana Guttman, Mircea Drîmbăreanu, Luana Stoica, Mircea Dragoman, Cristina Cîrcei, Lorena Luchian, Andrei Miercure, Mihai Prejban, David Mihai Enache, Antonia Maria Dragoman, Dorina Păunescu, Mihai Ciucă

Voce radio: Nicolae Călugărița

23 ianuarie, ora 19, MAI ESTE OARE ACESTA UN OM? - versiune concert după opera lui Primo Levi (publicată de editura Giulio Einaudi)

adaptare scenică de Domenico Scarpa și Valter Malosti
un spectacol de și cu Valter Malosti
proiect sonor și live electronics G.U.P. Alcaro

Trei madrigale (din opera poetică a lui Primo Levi) Carlo Boccadoro

O producție TPE - Teatro Piemonte Europa

Proiect realizat în colaborare cu Centrul Internațional de Studii Primo Levi, Comitetul Național pentru celebrarea centenarului nașterii lui Primo Levi, Polo del '900 și editura Giulio Einaudi cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Primo Levi (1919 - 1987).

Vocea lui Primo Levi este vocea care a știut să vorbească despre Auschwitz mai bine decât oricare alta: vocea care de mai bine de 70 de ani, prin Mai este oare acesta un om, le povestește cititorilor din lumea întreagă adevărul despre exterminarea nazistă. Este o voce cu un timbru inconfundabil, blândă și echilibrată: 'luați în calcul că așa a fost'.

Valter Malosti aduce pe scenă vocea acestei opere prime unice, cartea de aventuri cea mai atroce și mai frumoasă a secolului XX, fără nicio altă mediere. O voce care, în goliciunea ei, știe să redea haosul lagărului - sunetele, amenințările, ororile, zgomotul produs de fabrica morții.

O voce, cea a lui Levi, așadar aparent șoptită, dar cu un potențial acustic enorm.

Comedia lui Dante, după cum se știe, este o poezie orală foarte puternică. Pentru cei care se apropie de mărețul poem având la îndemână puține instrumente pentru a-l citi pe hârtia celor o mie de ediții, poate fi complicat. Dar îndată ce acele cuvinte trec prin trupul unui actor, dintr-o dată se înțelege mult sau aproape tot, multe lucruri trec dincolo de semnificație. La fel se întâmplă și în ceea ce privește 'Mai este oare acesta un om'. De fapt, pronunțându-le cu voce tare, vorbele lui Levi dezvăluie toată forța unui poem mare, inepuizabil și îngrozitor. Și ce poate fi întregul roman dacă nu o transfigurare a primei cantici a lui Dante.

Adaptarea scenică a textului a fost realizată de Domenico Scarpa și de însuși Malosti. Vocea este cea a unui martor-protagonist, dar cu mai multe registre. Vocea din Mai este oare acesta un om conține, de fapt, o multitudine de registre expresive, narative, perceptive și de reflecție. Aceste registre, cadre ale gândirii în devenirea sa sunt adevărata acțiune a textului. Reflecții, pâlpâiri, interpretări filosofice și psihologice, flash-back și flash-forward. 'Am vrut să creez o operă - spune Malosti - care să fie dură și puternică, ca și cum acele cuvinte ar fi apărut săpate în piatră. Adesea, în timp ce citeam și reciteam textul, m-am gândit la teatrul antic. De aici mi-a venit și ideea corurilor din opera poetică a lui Levi numite și cântări'.

Regizorul mai adaugă: 'Am convingerea că să asculți alături de alții o operă ca 'Mai este oare acesta un om', este foarte diferit de o lectură a acesteia în solitudine, mi-am dat seama cât este de important să împărtășești în public aceste cuvinte. Eu care nu am făcut niciodată teatru politic, în acest caz am simțit utilitatea civilă a unei ascultări colective, în grup'.

În această inedită 'versiune concert' a spectacolului, foarte important este proiectul sonor live al Gup Alcaro: 'Se questo e un uomo' pentru Malosti este, de fapt, o operă acustică. Un element de contrast cu o formă pură și perfectă îl reprezintă cele trei madrigale originale create de Carlo Boccadoro pornind de la poeziile scrise de Levi în 1945-46, imediat după întoarcerea sa din lagărul de exterminare de la Auschwitz.

27 ianuarie, ora 19, LUMINILE GHETOULUI
Gen: dramă muzicală
Durata: 80 de minute (fără pauză)

Spectacolul este o călătorie inspirată de muzica inedită scrisă de supraviețuitorii Holocaustului, în acele momente de grea încercare, precum și de text ce reflectă cea mai mare crimă a secolului XX.

'Drama muzicală a acestui spectacol sintetizează lupta interioară, durerea și nemiloasa înfrângere a ființelor nevinovate, o jertfă care și astăzi menține multe interogative asupra Istoriei. (...) Mesajul uman continuă să persiste de-a lungul istoriei chiar și multe decenii ale tragicele evenimente, dar și profilul bravurii teatrale pe care toți actorii participanți au integrat-o în mesajul uman de autentic strigăt al durerii.' (Prof. Dr. Stephan Poen)

Distribuție: Dorina Păunescu, Roxana Guttman, Mihai Ciucă, Mircea Drîmbăreanu, Lucian Ionescu, Geni Brenda-Vexler, Viorica Predica, Mihai Nițu, Andrei Miercure

Scenariul și regia: Andrei Munteanu

Conducerea muzicală: Bogdan Lifșin

29 ianuarie, ora 19, VARȘOVIA, GHID TURISTIC, de Hillel Mittelpunkt
Gen: comedie
Durata:120 de minute (fără pauză)

'Un spectacol care te ține concentrat asupra problemelor ce nu pot fi ignorate, asupra adevărurilor ce trebuie spuse. Un spectacol care te face să acorzi egal interes trecutului, prezentului și viitorului, între valorificarea moștenirilor familiale și imperativul de a lăsa ceva peren și celor ce vin după tine. Un spectacol marcat de constant-permanenta sincronizare cu propriile convingeri, mentalitatea epocii, nevoia autodepășirii, istoria până la urmă, într-o definitivă așternere a păcii cu trecutul din noi și din afara noastră.' (Vlad Lungu)

Regia: Eugen Gyemant

În distribuție: Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Natalie Ester, Nicolae Botezatu, Viorica Predica