La final de an, într-un moment firesc de reflecție și bilanț, doresc să adresez câteva gânduri despre relația dintre România și Republica Azerbaidjan depășește cadrul diplomatic formal și se sprijină pe o apropiere autentică între oameni, valori și experiențe istorice comune. Încă de la primele mele contacte cu România, am fost impresionat de deschiderea, ospitalitatea și atașamentul românilor față de identitatea lor națională.

Un rol esențial în conservarea identității românești l-a avut, de-a lungul istoriei și cred cu tărie că îl are în continuare - credința. Religia a reprezentat un pilon de stabilitate și continuitate, contribuind la păstrarea limbii, tradițiilor și valorilor morale ale poporului român, chiar și în cele mai dificile perioade istorice, marcate de diverse influențe politice și regimuri opresive. Respectul față de credință, familie și tradiție este o trăsătură care apropie profund popoarele român și azer, fiind regăsită în mod natural în ambele societăți.

Din acest respect profund față de poporul român s-a născut și decizia mea de a învăța limba română. Consider că adevărata apropiere dintre națiuni începe prin limbă și cultură. Primele mele cunoștințe mai aprofundate despre România le-am dobândit încă din perioada misiunii diplomatice desfășurate în Republica Moldova, unde am înțeles mai clar legătura indisolubilă dintre limba română, identitatea națională și memoria istorică a acestui spațiu.

Colaborarea dintre România și Republica Azerbaidjan este reflectată și prin simboluri vizibile ale respectului reciproc. Un exemplu elocvent este bustul liderului național al Azerbaidjanului, Heydar Aliyev, amplasat în Parcul Tei din București, care reprezintă un gest de apreciere și deschidere din partea română. În același spirit, la Baku se află bustul marelui compozitor George Enescu, simbol al culturii și identității românești, ca expresie a dialogului cultural și a legăturilor spirituale dintre popoarele noastre.

Relațiile bilaterale dintre România și Republica Azerbaidjan se bazează pe o prietenie solidă, construită în timp. România a fost prima țară din Europa care a recunoscut independența Azerbaidjanului, în anul 1991, punând astfel bazele unui parteneriat durabil. De-a lungul anilor, această cooperare s-a dezvoltat în domenii strategice precum energia, economia, educația și cultura, confirmând nivelul ridicat al dialogului politic și al încrederii reciproce.

Un loc special în acest parteneriat îl ocupă cooperarea academică. Schimburile de studenți, programele comune, centrele culturale și colaborările dintre universități contribuie la formarea unei noi generații care se cunoaște și se respectă. Dorința noastră este de a extinde aceste schimburi academice și de a crea noi oportunități pentru studenți și cercetători, convinși fiind că educația reprezintă fundamentul unei prietenii durabile între state.

Acord o importanță deosebită diplomației orașelor și regiunilor. Vizitez frecvent România și am fost mereu plăcut surprins de deschiderea fiecărei regiuni, de frumusețea naturii din Maramureș, de dezvoltarea dinamică a Clujului, de multiculturalismul Timișoarei și de fiecare detaliu care, în fiecare oraș vizitat, m-a impresionat. Sunt convins că relațiile internaționale solide nu trebuie construite exclusiv la nivel înalt, ci dezvoltate de la bază, prin contacte directe între comunități locale, regiuni, universități și mediul de afaceri. Politica și diplomația devin cu adevărat eficiente atunci când sunt susținute de legături umane reale și de proiecte concrete la nivel local, nu doar prin dialog la nivel central.

În acest context, exprim speranța reluării și consolidării unei rute aeriene directe între Baku și București. O astfel de conexiune ar facilita contactele dintre oameni, ar stimula cooperarea economică, academică și culturală și ar apropia și mai mult popoarele noastre. Îmi doresc ca cetățenii noștri să descopere frumusețea acestor două țări și cred că turismul trebuie susținut și dezvoltat, întrucât acesta ar permite o cooperare și mai fructuoasă. Țările noastre merită vizitate și descoperite.

Privesc cu optimism viitorul relațiilor dintre România și Republica Azerbaidjan și sunt convins că, prin respect reciproc, valori comune și cooperare constantă, vom continua să construim un parteneriat solid, orientat spre viitor.

În încheiere, doresc să adresez poporului român cele mai sincere felicitări cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou. Fie ca aceste sărbători să aducă în fiecare casă liniște, sănătate și speranță, iar spiritul Crăciunului să întărească valorile care definesc societatea românească: credința, solidaritatea, respectul față de familie și grija față de aproape.

Anul care vine să fie unul al păcii, al stabilității și al împlinirilor, atât pentru România, cât și pentru Republica Azerbaidjan. Îmi exprim convingerea că Noul An va deschide noi oportunități de cooperare, va consolida proiectele comune și va întări prietenia dintre popoarele noastre. Fie ca relațiile dintre România și Republica Azerbaidjan să continue să se dezvolte în spiritul încrederii, al dialogului și al respectului reciproc, spre binele cetățenilor noștri și al generațiilor viitoare.

Crăciun fericit și un An Nou plin de pace, prosperitate și realizări!