Comunicat de presă - Deputat Alina Gorghiu (Grup PNL)
Parlamentul României
Camera Deputaților
Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal
Telefon: (021) 414 10 70 Fax: (021) 414 10 72 E-mail:pnl@cdep.ro
Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere este violență economică. Acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu
Am depus în Parlament un proiect de lege care modifică art. 378 din Codul penal, în sensul eliminării plângerii prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie, astfel încât acțiunea penală să se pună din oficiu, ca expresie a responsabilității statului de a proteja copiii și persoanele vulnerabile.
Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere nu reprezintă o simplă neînțelegere între foști parteneri, ci o formă gravă de violență economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranței și demnității copilului și ale părintelui care îl îngrijește, în majoritatea cazurilor mama.
Violența economică - recunoaștere legală. Potrivit art. 3 lit. a) din Convenția de la Istanbul, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016, violența împotriva femeilor include 'toate actele de violență de gen care au ca rezultat sau sunt susceptibile să aibă ca rezultat un prejudiciu sau o suferință de natură fizică, sexuală, psihologică sau economică'. De asemenea, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice definește violența economică drept acțiunea de 'privare de mijloacele economice necesare traiului'. Neplata deliberată a pensiei de întreținere se încadrează direct în aceste definiții.
O protecție penală iluzorie. În forma actuală a Codului penal, acțiunea penală pentru abandon de familie este condiționată de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2020, s-a stabilit că termenul de 3 luni curge de la momentul cunoașterii săvârșirii faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată. Această interpretare, deși corectă juridic, are în practică consecințe grave:
- numeroase cauze sunt clasate ca tardive;
- obligații stabilite prin hotărâri judecătorești rămân neexecutate;
- victimele sunt sancționate pentru bună-credință;
- debitorii de rea-credință sunt încurajați să persiste în neexecutare.
Obligația statului. Conform art. 5 din Convenția de la Istanbul, statul are obligația de a acționa cu diligență pentru a preveni, investiga, sancționa și a oferi despăgubiri pentru actele de violență, inclusiv cele de natură economică. De asemenea, art. 49 din Constituția României consacră protecția specială a copiilor, iar interesul superior al copilului impune intervenția activă a statului atunci când drepturile acestuia sunt încălcate.
Soluția propusă. Prin proiectul de lege depus:
- se elimină plângerea prealabilă pentru infracțiunea de abandon de familie;
- acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu;
- protecția penală devine reală, nu formală;
- violența economică este tratată ca o problemă de interes public, nu privat.
Mesajul legii. Această inițiativă transmite un mesaj clar: obligațiile față de copii nu sunt opționale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violență sancționabilă de stat. Justiția trebuie să protejeze victimele, nu să le lase singure în fața abuzului.
Alina Gorghiu
Președinta Comisiei parlamentare 'România fără violență domestică'
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.