Fundația Culturală Dalles a Academiei Române invită publicul joi, 18 decembrie 2025, ora 18, la conferința ROMANIA - repere culturale tradiționale, susținută la Sala 'Dalles' din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18 de acad. Sabina Ispas, președinte al Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române și director al Institutului de Etnografie și Folclor 'Constantin Brăiloiu'.

Prezentarea conferinței

Folclorul este o componentă semnificativă a culturii umanității, permanent actuală, deschisă inovării, un proces de comunicare ce nu poate fi separat de dimensiunea sa istorică. Cu mijloace specifice, folclorul oferă repere de identitate pentru grupurile umane, indiferent dacă acestea aparțin mediului rural sau urban, dacă sunt dominante sau subordonate. Segment al 'culturii profunde', folclorul este complementar 'culturii savante', iar cele două forme ale culturii unui popor au existență simultană.

Fenomenul folcloric ('cultura profundă', orală, populară, tradițională) este reprezentat de totalitatea creațiilor unei comunități, care se bazează pe tradiție, sunt exprimate de un grup de indivizi și recunoscute ca reflectări ale identităților socială și culturală. Prin fenomenul folcloric se obține fuziunea dintre teritoriu, limbă și popor, care se legitimează 'printr-o genealogie și un spațiu, conceptualizate ca atare'. Relația omului cu timpul, cu unitățile prin care acesta este măsurat și organizat, și cu spațiul determină caracteristicile categoriilor folclorice ale obiceiurilor din ciclurile calendaristic, respectiv al vieții de familie. Între emblemele culturale de referință pentru cultura tradițională românească din aceste cicluri o importanță fundamentală au lumina și vegetalul (ramura verde).

Formele de manifestare ale folclorului, texte muzicale, literare sau coregrafice, practici rituale, credințe, religia dominantă a grupului cooperează în constituirea și, desigur, în exprimarea și în afirmarea identității unui popor.

Academician Sabina Ispas, membru titular al Academiei Române (din 2009), este director al Institutului de Etnografie și Folclor 'Constantin Brăiloiu' și președinte al Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române.

Specialist remarcabil în folcloristică și etnologie, cunoaște în profunzime mecanismele specifice creației populare, dinamica fenomenelor folclorice și rolul creației populare în definirea identității noastre culturale. Este cercetător avizat al genurilor și speciilor textului folcloric, al relațiilor dintre producțiile populare românești și literatura cultă în epoca medievală, al circulației motivelor folclorice în spațiul sud-est european. S-a implicat, cu rezultate notabile, în conservarea și în punerea în valoare a documentului folcloric.

Dintre lucrările publicate (multe cunoscute și prin ediții în limbi străine) sunt reprezentative pentru o activitate științifică și culturală extrem de bogată: Lirica populară de dragoste (1985), Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. 'Cântecul pețirii' (1995), Cultură orală și informație transculturală (2003), Colindatul tradițional românesc. Sens și simbol (2007).

Lucrarea Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic (I-IV, 1985-1989; în colab.) a primit Premiul special al juriului pentru studii etno-antropologice 'Pitre-Salomone Marino', acordat de Centrul Internațional de Etnoistorie din Palermo, iar volumul Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. 'Cântecul pețirii' (1995) a fost distins cu premiul 'Simion Florea Marian' al Academiei Române.

Sala 'Dalles', unde se desfășoară 'Conferințele Dalles ale Academiei Române', a fost construită între anii 1930-1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, și confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist. Începând cu 2023, celebra Sală 'Dalles' din București, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază de un program de conferințe și dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundația Culturală Dalles.

Academia Română - Comunicare și imagine publică