PARLAMENTUL ROMANIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

GRUPUL PARLAMENTAR AL S.O.S. ROMANIA

DECLARAȚIE DE PRESÃ

Securitatea cibernetică a instituțiilor publice din România - între promisiuni și realitate

Atacurile cibernetice asupra instituțiilor publice reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa siguranței naționale, a datelor personale ale cetățenilor și a funcționării statului. Cu toate acestea, România continuă să trateze securitatea cibernetică mai degrabă declarativ, fără măsuri ferme, coerente și comparabile cu cele adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, există câteva instrumente și structuri menite să prevină atacurile cibernetice - precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Strategia Națională de Securitate Cibernetică sau transpunerea parțială a Directivei NIS și NIS2.

Din păcate, aceste măsuri sunt insuficiente, subfinanțate și aplicate neuniform în administrația publică.

În timp ce România încă se confruntă cu sisteme informatice învechite, lipsa auditului de securitate periodic și deficit major de specialiști IT în sectorul public, alte state europene au făcut pași concreți și curajoși:
- Estonia este un model de referință în UE, cu infrastructuri digitale securizate, exerciții constante de simulare a atacurilor cibernetice și un sistem public complet digitalizat și protejat.
- Franța și Germania au agenții puternice de securitate cibernetică, bugete dedicate și obligații clare pentru instituțiile publice privind testarea, raportarea și prevenția incidentelor.
- Polonia și Cehia au investit masiv în centre naționale de răspuns rapid și în formarea continuă a personalului din administrație.

În România, în schimb, asistăm la:
- lipsa unor standarde unitare de securitate IT în instituțiile publice;
- absența instruirii obligatorii a funcționarilor în domeniul securității cibernetice;
- reacții întârziate și opace la incidentele cibernetice;
- subfinanțarea cronică a infrastructurii digitale critice.

Este inacceptabil ca, în anul 2025, statul român să fie vulnerabil în fața unor atacuri care pot bloca spitale, primării, școli sau baze de date sensibile ale cetățenilor.

Securitatea cibernetică nu este un lux, ci o obligație fundamentală a statului.
Cerem Guvernului:
1. Alocarea urgentă de fonduri consistente pentru modernizarea sistemelor IT din instituțiile publice;
2. Implementarea integrală și transparentă a Directivei NIS2;
3. Audituri de securitate obligatorii și periodice pentru toate instituțiile publice;
4. Profesionalizarea și depolitizarea structurilor responsabile de securitate cibernetică;
5. Alinierea reală la bunele practici europene, nu doar mimarea acestora în documente oficiale.
România nu își mai permite improvizații și întârzieri. Fie construim un stat digital sigur, aliniat la standardele UE, fie acceptăm riscul permanent al haosului instituțional și al expunerii cetățenilor în fața criminalității cibernetice.

Deputat MACOVEI ILIE SIMONA-ELENA
GRUP PARLAMENTAR S.O.S. ROMANIA

Vicepreședinte, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții