Guvernul crește taxele, dar blochează scutirea de impozit pentru locuința românilor

Modul în care sunt construite politicile fiscale arată tot mai clar cine suportă costurile dezechilibrelor bugetare. Taxele locale vor crește cu până la 70% începând cu 1 ianuarie 2026, în timp ce salariile din învățământ, sănătate și pensiile vor rămâne înghețate, accentuând presiunea asupra cetățenilor care deja se confruntă cu dificultăți financiare majore. În paralel, autoritățile locale sunt tot mai lipsite de autonomie, deoarece Guvernul mută punctul de colectare a taxelor și impozitelor la nivel național, golind bugetele locale exact de resursele crescute prin deciziile sale.

În alte state membre ale Uniunii Europene observăm politici publice orientate spre oameni, unde cetățenii nu se confruntă permanent cu tăieri sau înghețări de venituri. România ar trebui să adopte acele bune practici europene care sprijină direct populația și conferă predictibilitate fiscală.
Pornind de la această realitate, am inițiat o propunere legislativă de completare a art. 456 alin. (1) și art. 464 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, propunere ce vizează scutirea de la plata impozitului pe clădire și pe teren pentru o suprafață de maximum 120 mp din locuința folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor fizice, precum și pentru 120 mp din terenul aferent acesteia, cu condiția declarării în evidențele fiscale.

Esența demersului este simplă, scutirea de impozit pentru locuința în care oamenii trăiesc și pe care au construit-o sau au achiziționat-o prin propria muncă, o proprietate la realizarea căreia statul nu a contribuit, dar din care în prezent colectează taxe pentru a acoperi deficitul creat de guvernele succesive PSD, PNL, USR, UDMR și toți premierii care s-au perindat, începând cu Ilie Bolojan.

Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ asupra propunerii. Nu mă așteptam ca această instituție să trateze problema dublei impozitări sau să susțină poziția cetățenilor care încearcă, în realitate, să supraviețuiască, nu să prospere. Totuși, CES recunoaște că inițiativa are impact asupra bugetelor locale, bugete care oricum vor fi lipsite de resurse, din moment ce Guvernul a mutat colectarea la nivel central. De asemenea, instituția afirmă că actualele condiții bugetare nu permit scutiri, confirmând indirect caracterul injust al actualului sistem de impozitare a proprietății. În expunerea de motive am arătat că în Italia astfel de scutiri sunt posibil de aplicat, la noi, cu aceeași veche justificare, 'nu se poate'.
În schimb, Consiliul Legislativ, instituția responsabilă strict de tehnica legislativă, a emis un aviz favorabil, însoțit de ajustări firești, ceea ce confirmă că parcursul legislativ poate conduce la o formă aplicabilă și corectă a legii. Punctul de vedere negativ al Guvernului era previzibil, având în vedere că acesta este cel care majorează taxele și impozitele, golind bugetele locale începând cu 1 ianuarie 2026. 'Felicitări', domnule Ilie Bolojan, premier al României.

În ceea ce privește votul din Parlament, respingerea propunerii legislative în cadrul Senatului a fost adoptată fără niciun amendament, fără nicio propunere de îmbunătățire și fără o motivare în Comisia de raport. Niciun senator, din nicio comisie și indiferent de culoarea politică, nu a prezentat o soluție alternativă. De la PSD, PNL, USR și UDMR mă așteptam să voteze împotriva cetățenilor. Ceea ce nu mă așteptam să văd a fost ca și cei care se autointitulează 'suveraniști' din AUR, POT și unii membri ai PACE, să procedeze la fel, poziționându-se împotriva oamenilor care i-au trimis în Parlament tocmai pentru a le apăra interesele și pentru a corecta legislația.

Acest vot a arătat limpede că, atunci când interesele oamenilor se lovesc de reflexele sistemului, eticheta de 'suveranist' cade prima. Suveranitatea se vede atunci când trebuie să alegi între sistem și oameni. Atunci când aceste voturi lipsesc, rămâne doar o promisiune încălcată și o trădare clară a mandatului primit de la români.

Deputat de Vaslui
Raisa ENACHI